Oceanul planetar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
en Harta animată a Oceanului planetar, care demonstrează unitatea învelișului de apă a Pământului. Centrul hărții are coordonatele 85° long. V, 45° lat. S, iar Polul Nord se află în stânga. Țărmurile oceanice sunt stabilite de Organizația Hidrografică Internațională.
Semnificația culorilor:
a) albastru: ocean;
b) negru: rezervoare de apă care nu au legătură cu Oceanul (în imagine Marea Caspică și Marile Lacuri);
c) alb: uscat
en Oceanele componente și cele mai cunoscute mări care comunică cu ele

Oceanul planetar este sistemul interconectat al apelor oceanice (sau marine) ale Pământului și cuprinde cea mai mare parte a hidrosferei, care acoperă aproape 71% din suprafața Pământului, cu un volum total de 1,332 miliarde km cubi.[1]

Unitatea și continuitatea oceanului planetar, cu un schimb relativ liber între părțile sale, este de o importanță fundamentală pentru oceanografie.[2] Acesta este împărțit într-un număr de teritorii oceanice principale, care sunt delimitate de continente și au caracteristici oceanografice diferite: el se împarte în Oceanul Atlantic, Oceanul Arctic (rareori considerat o mare a Oceanului Atlantic), Oceanul Indian, Oceanul Pacific și Oceanul Antarctic (considerat de obicei ca partea de sud a Oceanului Atlantic, Indian și Pacific). La rândul său, apele oceanice sunt intercalate de mai multe mări și golfuri mici.

Adâncimea medie a oceanului planetar este de 3.729 m, iar adâncimea maximă de 11.022 (abisul Mariane). Salinitatea apei este, în medie, 3,5%.[3]

Terminologie[modificare | modificare sursă]

Atlanticul, o componentă a sistemului, reprezintă 23% din „oceanul global”.
Vederea suprafeței Oceanului Atlantic

Ocean și mare[modificare | modificare sursă]

Termenii „ocean” sau „marea” utilizați fără specificații se referă la corpul interconectat de apă sărată care acoperă cea mai mare parte a suprafeței Pământului.[4][5] Acesta include Atlantic, Pacific, Indian, Antarctic și Oceanul Arctic.[6] Ca termen general, „oceanul” este în mare parte interschimbabil cu „marea” în engleza americană, dar nu și în engleza britanică.[7] Strict vorbind, o mare este un corp de apă (în general, o diviziune a oceanului mondial) parțial sau complet închis de uscat.[8] Cuvântul „mare” poate fi folosit și pentru multe corpuri specifice, mult mai mici de apă de mare, cum ar fi Marea Nordului sau Marea Roșie. Nu există o distincție clară între mări și oceane, deși, în general, mările sunt mai mici și sunt adesea parțial (ca mări marginale sau în întregime ca (în mările terestre) mărginite de uscat.[9]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Diviziuni oceanice[modificare | modificare sursă]

Dezvoltare
La această pagină sau secțiune se lucrează în prezent.

Dacă observați că la acest articol nu se mai lucrează de 10 zile puteți șterge această etichetă.

Pagina a fost modificată ultima oară de către Mishu57 (Contribuții • Jurnal) acum 8 zile.

Frontierele oceanelor sunt limitele Pământului în apele terestre. Definiția și numărul oceanelor pot varia în funcție de criteriile adoptate. Diviziunile principale (în ordinea descrescătoare a zonei) ale celor cinci oceane sunt Oceanul Pacific, Oceanul Atlantic, Oceanul Indian, Oceanul Antarctic și Oceanul Arctic.

Oceanele după mărime
# Ocean Locație Supr.
(km2) 		Volum
(km3) 		Adâncime medie
(m) 		Coastă
(km)[10]
1 Oceanul Pacific Între Asia și Australasia și Americi[11] &&&&&&&168723000.&&&&&0168.723.000
(46.6%)		 &&&&&&&669880000.&&&&&0669.880.000
(50.1%)		 &&&&&&&&&&&&3970.&&&&&03.970 &&&&&&&&&&135663.&&&&&0135.663
(35.9%)
2 Oceanul Atlantic Între America și Europa și Africa[12] &&&&&&&&85133000.&&&&&085.133.000
(23.5%)		 &&&&&&&310410900.&&&&&0310.410.900
(23.3%)		 &&&&&&&&&&&&3646.&&&&&03.646 &&&&&&&&&&111866.&&&&&0111.866
(29.6%)
3 Oceanul Indian Între Subcontinentul Indian, Africa și Australia[13] &&&&&&&&70560000.&&&&&070.560.000
(19.5%)		 &&&&&&&264000000.&&&&&0264.000.000
(19.8%)		 &&&&&&&&&&&&3741.&&&&&03.741 &&&&&&&&&&&66526.&&&&&066.526
(17.6%)
4 Oceanul Antarctic Între Antarctica și oceanele Pacific, Atlantic și Indian
Uneori considerat o extensie a acestor trei oceane.[14][15]		 &&&&&&&&21960000.&&&&&021.960.000
(6.1%)		 &&&&&&&&71800000.&&&&&071.800.000
(5.4%)		 &&&&&&&&&&&&3270.&&&&&03.270 &&&&&&&&&&&17968.&&&&&017.968
(4.8%)
5 Oceanul Arctic Între nordul Americii de Nord și Eurasia în Arctica
Uneori considerată o mare marginală a Atlanticului.[16][17][18]		 &&&&&&&&15558000.&&&&&015.558.000
(4.3%)		 &&&&&&&&18750000.&&&&&018.750.000
(1.4%)		 &&&&&&&&&&&&1205.&&&&&01.205 &&&&&&&&&&&45389.&&&&&045.389
(12.0%)
Total &&&&&&&361900000.&&&&&0361.900.000
(100%) 		&&&&&&1335000000.&&&&&01.335.000.000
(100%) 		&&&&&&&&&&&&3688.&&&&&03.688 &&&&&&&&&&377412.&&&&&0377.412
(100%)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "WHOI Calculates Volume and Depth of World’s Oceans". Ocean Power Magazine. Retrieved 28 februarie 2012.
  2. ^ Spilhaus, Athelstan F. 1942 (Jul.). "Maps of the whole world ocean." Geographical Review (American Geographical Society). Vol. 32 (3): pp. 431-5.
  3. ^ Anton Bejan, Mihai Bujeniță - Dicționar de marină, Editura Militară, 1979.
  4. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite oed.130201
  5. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite mw.ocean
  6. ^ „Sea”. Merriam-webster.com. Accesat în . 
  7. ^ Bromhead, Helen, Landscape and Culture – Cross-linguistic Perspectives, p. 92, John Benjamins Publishing Company, 2018, ISBN: 9027264007, 9789027264008; unlike Americans, speakers of British English do not go swimming in "the ocean" but always "the sea".
  8. ^ „WordNet Search — sea”. Princeton University. Accesat în . 
  9. ^ „What's the difference between an ocean and a sea?”. Ocean facts. National Oceanic and Atmospheric Administration. Accesat în . 
  10. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite itu
  11. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite eoe-pac
  12. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite eoe-atl
  13. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite eoe-ind
  14. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite eoe-sth
  15. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite IHO
  16. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Tomczak
  17. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite encyc-brit
  18. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite eoe-arc

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Alexandru Lungu, Nina Volontir, Ilie Boian: Geografia fizică generală, editura Litera, Chișinău, 2003

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikţionar
Caută „Oceanul planetar” în Wikționar, dicționarul liber.

Materiale media legate de Oceanul planetar la Wikimedia Commons

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oceanul_planetar&oldid=14753473