Deșert

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Arealul de răspândire al deșerturilor
O imagine tipică a unui deșert fierbinte de la tropice din Arabia Saudită.
Deșertul Sinai
Masivul Tangra în Antarctica
Deșert Nisipos din Maroc

Deșertul sau pustiul este o zonă care primește foarte puține precipitații, aproximativ 250 mm pe an. Deșerturile au reputația de a susține foarte puține forme de viață deși, la o comparație mai atentă cu un mediu mai umed, formele de viață din deșert sunt de cele mai multe ori variate și rămân în general ascunse pentru a-și păstra umiditatea. Aproximativ o treime din suprafața Terrei este acoperită de deșerturi. In regiunile de deșert sunt în general diferențe mari de temperatură de la zi la noapte. Cauza lipsei de vegetație dintr-un deșert (pustiu) poate fi lipsa apei sau în regiunile arctice lipsa căldurii necesare vieții.

Tipuri de deșerturi[modificare | modificare sursă]

Deșerturi aride[modificare | modificare sursă]

În aceste pustiuri carența de apă și pământul uscat este cauza esențială a lipsei vieții în regiune.

Deșerturi nisipoase (Erg)[modificare | modificare sursă]

În aceste ținuturi stratul superior este alcătuit din nisip, în care predomină cuarțul, care a luat naștere prin fenomenul de eroziune datorat în special vântului, sub acțiunea căruia formează dune de nisip care pot fi mișcătoare. Condițiile de viață în aceste regiuni sunt vitrege. Unul dintre deșerturile cele mai mari de acest tip este Rub al-Chali din Arabia.

Deșerturi pietroase sau stâncoase (Hammada)[modificare | modificare sursă]

În acest caz stratul superficial este alcătuit din blocuri de piatră sau stânci, rezultate din crăparea rocilor cauzată de diferențele mari de temperatură și de îngheț.

Deșerturi cu pietriș (Serir)[modificare | modificare sursă]

Iau naștere prin procesele de eroziune și depunere a materialui adus de ghețari. Astfel de pustiuri se pot întâlni în Asia Centrală (Iran).

Deșerturi de sare[modificare | modificare sursă]

Au luat naștere în regiuni aride, acolo unde sarea s-a depus după evaporarea apei în care era dizolvată.

Pustiuri de gheață[modificare | modificare sursă]

Pustiuri de gheață pot fi întâlnite în regiunea polară sau în munții înalți unde temperatura scăzută a împiedicat dezvoltarea vegetației. Apa fiind sustrasă solului prin îngheț, precipitațiile cad sub formă solidă (zăpadă). Din această categorie se pot aminti regiunile polare, ca Wright Valley din Antarctica.

Cele mai mari deșerturi de pe glob[modificare | modificare sursă]

Nr. suprafața (km²) denumire continent
1. 13.200.000 Antarctida Antarctida
2. 8.700.000 Sahara Africa
3. 1.560.000 Deșerturile Australiei Australia
4. 1.300.000 Arabia Asia
5. 1.040.000 Gobi Asia
6. 900.000 Kalahari Africa
7. 330.000 Takla Makan Asia
8. 320.000 Sonora America de Nord
9. 273.000 Karakum Asia
10. 273.000 Tharr si Cholistan Asia

Flora și fauna[modificare | modificare sursă]

In aceste regiuni aride trăiesc plante și animale adaptate la carența de apă, ca:

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Deșert
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Deșert.