Curent electric

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Fulgerul este o formă de curent electric.

Curentul electric reprezintă deplasarea dirijată a sarcinilor electrice. Există două mărimi fizice care caracterizează un curent electric:

  • intensitatea curentului electric, numită adesea simplu tot curent electric, care caracterizează global curentul, referindu-se la cantitatea de sarcină electrică ce străbate secțiunea considerată în unitatea de timp. Se măsoară în amperi.
  • densitatea de curent este o mărime vectorială asociată fiecărui punct, intensitatea curentului regăsindu-se ca integrală pe întreaga secțiune a conductorului din densitatea de curent. Se măsoară în amperi pe metru pătrat.

Circuit electric[modificare | modificare sursă]

Sarcinile electrice în mișcare pot fi purtate între două puncte date, de electroni, ioni sau o combinație de ioni și electroni. Producerea curentului electric este determinată de existența unei tensiuni electrice între cele două puncte (între care se deplasează sarcinile) ale unui circuit electric. Tensiunea în cauză poate fi dată de o sursă de tensiune electrică existentă în circuitul electric considerat.

Curent electric indus[modificare | modificare sursă]

De asemenea, curentul electric mai poate lua naștere într-un circuit dacă acesta este un circuit închis și este influențat de o tensiune electromotoare (t.e.m.) variabilă, separată galvanic de acesta. Fenomenul este denumit inducție electrică.

Intensitate de curent electric[modificare | modificare sursă]

Electric charge, current, and current density.svg
Generatorul de curent electric al lui Nikola Tesla.png
ExperimentTORIS 1982.jpg

Dacă se notează sarcina electrică prin Q, timpul cu t și intensitatea curentului electric cu I, aceste mărimi sunt legate prin relația

I = {dQ \over dt}

Pentru mărimi variabile în timp formula se poate rescrie folosind mărimi instantanee:

i(t) = {dq(t) \over dt} sau q(t) = \int_{-\infty}^{t} i(x)\, dx

Contribuția magnetizației și a polarizației[modificare | modificare sursă]

 \mathbf{J_m} = \nabla\times\mathbf{M}

densitatea de curent totală din ecuațiile Maxwell e:

 \mathbf{J} = \mathbf{J_f} + \nabla\times\mathbf{M} + \frac{\partial\mathbf{P}}{\partial t}

Curent continuu, curent alternativ[modificare | modificare sursă]

Forma grafică a curentului electric continuu
Forma grafică a curentului electric alternativ
Forma grafică a curentului electric pulsatoriu

Dacă mișcarea sarcinilor electrice se face numai într-un singur sens, este vorba de un curent continuu (generat de exemplu de bateria galvanică sau de dinam). Dacă sensul de deplasare alternează în timp, curentul se numește alternativ (alternatorul este un dispozitiv care generează un asemenea curent). Curentul alternativ folosit în industrie este de obicei (cuasi) sinusoidal, adică intensitatea lui variază ca o funcție sinusoidală (în timp).

În cazul redresării curentului alternativ se obține un curent continuu de intensitate variabilă, numit și pulsatoriu (sau ondulat). Redresarea se poate face cu ajutorul tuburilor electronice (diode sau duble diode) sau semiconductoarelor (diode, punți redresoare).

Transformarea inversă, pentru a obține curent alternativ din curent continuu, se face cu ajutorul unor dispozitive electronice (invertoare) și este utilă, de exemplu, la alimentarea de la elemente galvanice sau acumulatoare a unor consumatori ce au nevoie de curent alternativ (lămpi electrice pentru avarii, alimentarea unor aparate electrice de curent alternativ care funcționează cu curent de la acumulatorul de automobil). De asemenea din curent alternativ se poate obține curent continuu și cu ajutorul grupurilor comutatrice (un motor electric de curent alternativ rotește un dinam, pentru a produce curent continuu care să alimenteze de exemplu un aparat de sudură electrică).

Medii conductoare[modificare | modificare sursă]

După natura mediului prin care circulă purtătorii de sarcină, curentul electric poate fi:

  • curent de conducție: care circulă prin medii conducătoare;
  • curent de deplasare: apare prin materiale dielectrice când acestea sunt plasate în câmp electric;
  • curent de convecție și curent Röntgen teoretic: apar numai în conductoare parcurse de curenți de conducție și aflate în mișcare.

Efecte[modificare | modificare sursă]

Efectul magnetic al curentului

Curentul electric poate produce fenomene fizice diferite:

  • căldură, fenomen cunoscut sub numele de efect termic sau efect Joule:
  • apariția unei forțe asupra conductoarelor străbătute de el aflate în câmp magnetic, cunoscute sub denumirea de forțe electromagnetice sau forțe electrodinamice:
  • apariția unui câmp magnetic (rotativ) în jurul conductoarelor pe care le străbate.
  • transportul de substanțe (electroliza) atunci când purtătorii de sarcini electrice care determină curentul electric continuu sunt ionii dintr-o soluție sau topitură de electrolit.

Efecte fiziologice[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • M. Morega Bioelectromagnetism, Matrixrom, 2000
  • V Vasilescu Biofizica medicala EDP 1977
  • A. Policec, T.D. Gligor, Gh. Ciocloda Electronica medicală Editura Dacia, 1983

Legături externe[modificare | modificare sursă]