Pretor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Regatul Roman 753 î.Hr. – 510 î.Hr. Republica Romană 510 î.Hr. – 27 î.Hr. Imperiul Roman 27 î.Hr. – 476 / 1453 d.Hr. Principate Dominate Imperiul de Apus Imperiul de Răsărit Sfântul Imperiu Roman Magistraţi obişnuiţi Consul Pretor Chestor Promagistrat Edil Tribun Cenzor Guvernator Magistraţi extraordinari Dictator Magister Equitum Triumviri Decemviri Oficii şi titluri onorifice Pontifex Maximus Legatus Dux Officium Praefectus Vicarius Vigintisexviri Magister Militum Imperator Princeps senatus Împărat August Cezar Tetrarh Politică şi legislaţie Adunările romane Senatul roman Imperium Legea romană Cursus honorum Colegialitate modifică

Pretor sau Praetorius (v. lat.: Praetor "cel ce merge înainte") a fost un titlu în Roma antică încă din anul 366 î.e.n. al conducătorilor de armată, superiorul lui fiind numai consulul. Cea mai înaltă funcţie de stat a unui pretor era (Praetor urbanus) care din anul 242 î.e.n. a primit ca ajutor un (Praetor peregrinus).
În afară de funcţia militară, pretorul putea să emită edicte, având şi alte funcţii de stat şi atribuţii de judecător, fiind ales în funcţie la fel ca un consul.