Ioan Popescu (Sanitarul)

Date personale
Ioan I. Popescu (Sanitarul)

Născut	27 aprilie 1866
Decedat	1954, 88 ani Făgăraș, Brașov, România
Cetățenie	România
Ocupație	ofițer
Limbi vorbite	limba română
comandant al Diviziei 13 Infanterie
În funcție
1916 - 1918
Monarh	Ferdinand I
Prim-ministru	Ion I. C. Brătianu
Studii	Școala Militară de Infanterie și Cavalerie, din București (1887 - 1889) Școala Superioară de Război
Activitate
Gradul	Sublocotenent (1889) Locotenent (1893) Căpitan (1898) Maior (1909) Locotenent-colonel (1913) Colonel (1916) General de brigadă (1917)^[2]
A comandat	1916-1918 - comandant al Diviziei 13 Infanterie
Bătălii / Războaie	Al Doilea Război Balcanic (1913) Primul război mondial (1916-1918)
Decorații și distincții
Decorații	Medalia „Avântul Țării” (1914) Ordinul Coroana României (1907) Ordinul național „Steaua României” (1912) Ordinul Mihai Viteazul (2 martie 1917)
Modifică date / text

Ioan I. Popescu - numit și „Sanitarul” pentru a fi diferențiat de alți ofițeri cu același nume - (n. 27 aprilie 1866 - d. 1954, Penitenciarul Făgăraș) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.

A îndeplinit funcția de comandant de divizie în campaniile anilor 1916 1917, și 1918.^[3]

A fost decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, pentru modul cum a condus Divizia 13 Infanterie în Bătălia de la Mărășești.

„Pentru vitejia, destoinicia și îndârjirea cu care a condus operațiile Diviziei sale în ziua de 6 august 1917, pe frontul căii ferate sud-Mărășești, pădurea la Răzoare, unde fiind atacată de Diviziile 12 bavareză, 115 germană și o brigadă din Divizia13 austriacă, după 6 ore de luptă inamicul s-a retras în dezordine, cu imense pierderi, capturând 160 prizonieri, 19 mitraliere și un bogat material de răsboiu, lăsându-i și un imens număr de morți.”

Înalt Decret no. 1137 din 3 octombrie 1917^[4]^{:p. 99}

După război, generalul Ioan Popescu a fost ministru de finanțe în anul 1919 în guvernul condus de generalul Arthur Văitoianu.

Cariera militară[modificare | modificare sursă]

După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Ioan Popescu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cea mai importantă fiind cea de șef de stat major a Direcței 6 Sanitare din Ministerul de Război, de unde a provenit și numele de „Sanitarul”.^[5]^[6]^[7]^[8]

În perioada Primului Război Mondial, îndeplinit funcțiile de comandant al Diviziei 13 Infanterie, în perioada 24 decembrie 1916 - 30 august 1917, distingându-se în mod special în cursul Bătăliei de la Mărășești din anul 1917, când a condus divizia în cea mai grea luptă de pe frontul românesc din campania anului 1917.^[3]

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Cartea grănicerului, [de] Căpitanul Popescu I. Ion, (Clemența Stabilimentul grafic Țaranu & Co., București, 1908
Noțiuni de tactica sanitară militară cu aplicațiuni pe hartă, de Locot. Colonel I. I. Popescu, Șef de Stat Major al Serviciului Sanitar, și Medic Căpitan Dr. Diamandescu Gh. din Reg. de Escortă Regală. Scrisoarea întâia 1916. București (Tipografia Iliescu), 1916^[9]

Decorații[modificare | modificare sursă]

Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer (1912)
Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer (1907)
Medalia „Avântul Țării”, (1914)^[2]^{:p. 437}
Ordinul „Mihai Viteazul”, clasa III, 30 februarie 1917^[4]^{:p. 99}

Note[modificare | modificare sursă]

^ Gheorghe Constantin Nistoroiu, Temnița comunistă, ultimul domiciliu al multor eroi români ai celui de-Al Doilea Război Mondial, accesat la 8 mai 2015
^ ^a ^b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
^ ^a ^b Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
^ ^a ^b Ministerul de Răsboiu, Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul „Mihai Viteazul”, Atelierele grafice „Socec & Co”, București, 1930
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
^ Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera P, accesat la 14 aprilie 2015

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Predecesor:
Oscar Kiriacescu

Ministrul de finanțe
27 septembrie 1919 – 6 octombrie 1919

Succesor:
Ion Angelescu

Portal România în Primul Război Mondial

Portal Primul Război Mondial

Portal Istorie

[1] Gheorghe Constantin Nistoroiu, Temnița comunistă, ultimul domiciliu al multor eroi români ai celui de-Al Doilea Război Mondial, accesat la 8 mai 2015

[Anuar_1916-2] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916

[Ioanuțiu-3] Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929

[Anuar-4] Ministerul de Răsboiu, Anuarul ofițerilor și drapelelor Armatei Române cărora li s-au conferit ordinul „Mihai Viteazul”, Atelierele grafice „Socec & Co”, București, 1930

[5] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905

[6] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910

[7] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914

[Anuar_1915-8] Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915

[9] Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera P, accesat la 14 aprilie 2015

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]