30 februarie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Calendarul lunii februarie 1712 în Suedia, cu 30 de zile.

Data de 30 februarie nu există, întrucît atît în calendarul iulian cît și în calendarul gregorian luna februarie are numai 28 de zile sau 29 în anii bisecți. Totuși în decursul istoriei au existat cîteva ocazii în care luna februarie a avut și o a 30-a zi, de exemplu Suedia anului 1712 și Uniunea Sovietică a anilor 19301931.

Suedia, 1712[modificare | modificare sursă]

În Suedia secolului al XVIII (care includea și teritoriul Finlandei de azi) trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian urma să se facă treptat, începînd din anul 1700 după un plan care prevedea omiterea datei de 29 februarie din toți anii bisecți, astfel încît după 40 de ani să se ajungă la coincidența cu calendarul gregorian. Totuși, planul nu a fost respectat întocmai: anul 1700 nu a fost bisect (conform planului), dar anii 1704 și 1708 au rămas bisecți. În aceste condiții s-a decis să se renunțe la schimbarea calendarului și să se revină la calendarul iulian. Acest lucru s-a petrecut în 1712, cînd luna februarie a avut nu numai 29 de zile, ci o zi suplimentară, 30 februarie. (În perioada 17001721 Suedia se afla în război cu Rusia, Danemarca, Saxonia și alte țări: Marele Război Nordic.)

În final trecerea la calendarul gregorian s-a realizat în 1753, cînd după data de 16 februarie a urmat 1 martie.

Uniunea Sovietică, 1930–1931[modificare | modificare sursă]

La 1 octombrie 1929 a fost introdusă în Uniunea Sovietică o versiune reformată a calendarului, în care toate lunile aveau 30 de zile, iar restul de 5 sau 6 zile erau sărbători intercalate cîte una sau două între anumite luni. Astfel, în anii 1930 și 1931 luna februarie a avut 30 de zile. Acest calendar revoluționar, care reducea de asemenea săptămînile la 5 zile, a fost luat în serios numai în anii 1930 și 1931, după care s-a renunțat la el. (Săptămîna de 5 zile a fost înlocuită cu una de 6 zile urmînd ca în 1940 să se revină la săptămîna normală). Chiar și pe această perioadă lumea a continuat să utilizeze calendarul gregorian, inclusiv la nivel oficial, lucru care se vede din edițiile zilnice ale organului de presă al Partidului Comunist Sovietic, Pravda.

Calendarul iulian timpuriu[modificare | modificare sursă]

Învățatul Sacrobosco din secolul al XIII-lea susținea că între anii 45 î.Hr. și 8 î.Hr. calendarul iulian ar fi avut 30 de zile în luna februarie și că acela care a scurtat această lună ar fi fost Cezar August. Scopul lui Cezar August ar fi fost, conform spuselor lui Sacrobosco, să dea lunii august (numită așa în cinstea lui) aceeași lungime ca și luna iulie, numită după unchiul său adoptiv, Iulius Cezar. Afirmațiile lui Sacrobosco sînt însă categoric contrazise de o serie de alte surse, printre care relatările lui Varro din 37 î.Hr. (înainte de reforma făcută de Cezar August), ale lui Censorinus din secolul al III-lea și ale lui Macrobius din secolul al V-lea.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de 30 februarie