Concursul Muzical Eurovision 1966
Concursul Muzical Eurovision 1966
| ||||
|---|---|---|---|---|
| ||||
| Data finalei | 5 martie 1966 | |||
| Prezentator | Josiane Chen | |||
| Dirijor | Jean Roderès | |||
| Televiziune-gazdă |  CLT
| |||
| Sală | Villa Louvigny Luxemburg, Luxemburg | |||
| Piesă câștigătoare |  Austria„Merci, chérie” | |||
| Sistem de votare | ||||
| Fiecare țară are 10 jurați care distribuie trei puncte celor 1, 2 sau 3 cântece favorite personale. Punctele se însumează, iar, în forma finală a voturilor, se acordă 5 puncte cântecului cu cel mai mare punctaj la nivelul juriului național, 3 puncte celui de-al doilea și 1 punct celui de-al treilea. Dacă toți cei 10 jurați votează un singur cântec, acela primește toate cele 9 puncte. Dacă numai două cântece sunt alese de juriu, acestea primesc 6 (locul I) și 3 puncte (locul al II-lea). Cântecul care are cele mai multe puncte la final câștigă competiția. | ||||
| Număr de cântece | 18 | |||
| 0 puncte |  Italia Monaco
| |||
| Intermediu | ||||
| Les Haricots Rouges | ||||
| ||||
| Concursul Muzical Eurovision | ||||
| ||||
Modifică text  |
||||
.svg){kind=small}
Concursul Muzical Eurovision 1966 a fost cea de-a unsprezecea ediție a Concursului Muzical Eurovision și s-a desfășurat pe 5 martie 1966 în Luxemburg, Luxemburg. Această ediție a adus o regulă nouă concursului: aceea că reprezentanții țărilor participante pot cânta doar în limbile naționale. Introducerea regulii se datorează, probabil, faptului că, în 1965, Suedia a fost reprezentată de un cântec în engleză, „Absent Friend”. Concursul din 1966 a marcat apariția primei concurente de culoare, Milly Scott, reprezentanta Țărilor de Jos. Ea a fost și prima concurentă care a folosit un microfon portabil.
Unul din cele mai memorabile momente din istoria concursului a avut loc atunci când, în timpul procedurii de votare, prezentatoarea, Josiane Chen, a salutat accidental purtătorul de cuvânt din Regatul Unit spunând „Good night, London.” („Noapte bună, Londra.”). S-a corectat imediat, spunând „Good evening, London.” („Bună seara, Londra.”). Michael Aspel, corespondentul din Regatul Unit, i-a răspuns „Good morning, Luxembourg.” („Bună dimineața, Luxemburg.”).
Rezultate[modificare | modificare sursă]
| Țară | Limbă[1] | Artist | Cântec | Traducere | Loc | Puncte | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 01 |  Germania
|
germană | Margot Eskens | „Die Zeiger der Uhr” | Acele ceasului | 10 | 7 |
| 02 |  Danemarca
|
daneză | Ulla Pia | „Stop - mens legen er go'” | Oprește-te cât mai e bine | 14 | 4 |
| 03 |  Belgia
|
franceză | Tonia | „Un peu de poivre, un peu de sel” | Puțin piper, puțină sare | 4 | 14 |
| 04 | Luxemburg
|
franceză | Michèle Torr | „Ce soir je t'attendais” | Te așteptam în seara asta | 10 | 7 |
| 05 |  Iugoslavia
|
slovenă | Berta Ambrož | „Brez besed” | Fără cuvinte | 7 | 9 |
| 06 |  Norvegia
|
norvegiană | Åse Kleveland | „Intet er nytt under solen” | Nu e nimic nou sub soare | 3 | 15 |
| 07 |  Finlanda
|
finandeză | Ann Christine | „Playboy” | Playboy | 10 | 7 |
| 08 |  Portugalia
|
portugheză | Madalena Iglésias | „Ele e ela” | El și ea | 13 | 6 |
| 09 | Austria
|
franceză, germană | Udo Jürgens | „Merci, chérie” | Mulțumesc, draga mea | 1 | 31 |
| 10 |  Suedia
|
suedeză | Lill Lindfors și Svante Thuresson | „Nygammal vals” | Vals nou, dar cunoscut | 2 | 16 |
| 11 | .svg){kind=small} Spania
|
spaniolă | Raphael | „Yo soy aquél” | Eu sunt acela | 7 | 9 |
| 12 |  Elveția
|
franceză | Madeleine Pascal | „Ne vois-tu pas?” | Nu vezi? | 6 | 12 |
| 13 | Monaco
|
franceză | Tereza Kesovija | „Bien plus fort” | Mult mai puternică | 17 | 0 |
| 14 | Italia
|
italiană | Domenico Modugno | „Dio, come ti amo” | Doamne, cum te iubesc | 17 | 0 |
| 15 | .svg){kind=small} Franța
|
franceză | Dominique Walter | „Chez nous” | La noi | 16 | 1 |
| 16 |  Țările de Jos
|
olandeză | Milly Scott | „Fernando en Filippo” | Fernando și Filippo | 15 | 2 |
| 17 |  Irlanda
|
engleză | Dickie Rock | „Come Back to Stay” | Întoarce-te ca să rămâi | 4 | 14 |
| 18 |  Regatul Unit
|
engleză | Kenneth McKellar | „A Man Without Love” | Un om fără iubire | 9 | 8 |
Tabel[modificare | modificare sursă]
|
5 puncte[modificare | modificare sursă]
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Artiști care au revenit[modificare | modificare sursă]
| Artist | Țară | Ani precedenți | Loc |
|---|---|---|---|
| Domenico Modugno | Italia
|
1958 | 3 |
| 1959 | 6 | ||
| Udo Jürgens | Austria
|
1964 | 6 |
| 1965 | 4 |
Comentatori[modificare | modificare sursă]
Germania - Hans-Joachim Rauschenbach (ARD Deutsches Fernsehen)[2]
Danemarca - necunoscut (DR TV)
Belgia - Paule Herreman (RTB), Herman Verelst (BRT)
Luxemburg - Jacques Navadic (Télé-Luxembourg)[3]
Iugoslavia - Miloje Orlović (Televizija Beograd), Mladen Delić (Televizija Zagreb), Tomaž Terček (Televizija Ljubljana)
Norvegia - Sverre Christophersen (NRK și NRK P1)[4]
Finlanda - Aarno Walli (TV-ohjelma 2)
Portugalia - Henrique Mendes (RTP)
Austria - Emil Kollpacher (ORF)
Suedia - Sven Lindahl (Sveriges Radio-TV și SR P1)[5]
Spania - Federico Gallo (TVE)[6]
Elveția - Theodor Haller (TV DRS), Georges Hardy (TSR), Giovanni Bertini (TSI)
Monaco - François Deguelt (Télé Monte Carlo)
Italia - Renato Tagliani (Secondo Programma)
Franța - François Deguelt (Première Chaîne ORTF)[3]
Țările de Jos – Teddy Scholten (Nederland 1)[7]
Irlanda - Brendan O'Reilly (Telefís Éireann),[8] Kevin Roche (Radio Éireann)
Regatul Unit - David Jacobs (BBC1), John Dunn (BBC Light Programme)
Purtători de cuvânt[modificare | modificare sursă]
- Germania - necunoscut
- Danemarca - Bent Henius
- Belgia - André Hagon
- Luxemburg - Camillo Felgen
- Iugoslavia - Dragana Marković
- Norvegia - Erik Diesen[4]
- Finlanda - Poppe Berg[9]
- Portugalia - Maria Manuela Furtado
- Austria - Ernst Grissemann
- Suedia - Edvard Matz[10]
- Spania - Blanca Álvarez
- Elveția - Alexandre Burger
- Monaco - necunoscut
- Italia - Enzo Tortora
- Franța - Claude Darget
- Țările de Jos – Pim Jacobs
- Irlanda - Frank Hall
- Regatul Unit - Michael Aspel
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „Eurovision Song Contest 1966”. The Diggiloo Thrush. Accesat în .
- ^ Rau, Oliver (OGAE Germania)
- ^ a b 1966 - Luxembourg
- ^ a b Dyrseth, Seppo (OGAE Norvegia)
- ^ Leif Thorsson. Melodifestivalen genom tiderna [„Melodifestivalen de-a lungul timpului”] (2006), p. 60. Stockholm: Premium Publishing AB. ISBN 91-89136-29-2
- ^ phpbb3.es
- ^ „Nederlandse televisiecommentatoren bij het Eurovisie Songfestival”. Eurovision Artists (în olandeză).
- ^ The Eurovision Song Contest (1966) - Full Cast & Crew - IMDb
- ^ Selostajat ja taustalaulajat läpi vuosien? - Viisukuppila, www.viisukuppila.fi
- ^ 404 Not Found, infosajten.com
| ||||||||||||||||||||||||||||||
| ||||||||||||||||||