Concursul Muzical Eurovision 1966

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Concursul Muzical Eurovision 1966
ESC 1966 logo.jpg
Data finalei 5 martie 1966
Prezentator Josiane Chen
Dirijor Jean Roderès
Televiziune-gazdă Luxemburg CLT
Sală Villa Louvigny
EU Member States' CoA Series- Luxembourg.svg Luxemburg, Luxemburg
Piesă câștigătoare Austria Austria
„Merci, chérie”
Sistem de votare
Fiecare țară are 10 jurați care distribuie trei puncte celor 1, 2 sau 3 cântece favorite personale. Punctele se însumează, iar, în forma finală a voturilor, se acordă 5 puncte cântecului cu cel mai mare punctaj la nivelul juriului național, 3 puncte celui de-al doilea și 1 punct celui de-al treilea. Dacă toți cei 10 jurați votează un singur cântec, acela primește toate cele 9 puncte. Dacă numai două cântece sunt alese de juriu, acestea primesc 6 (locul I) și 3 puncte (locul al II-lea). Cântecul care are cele mai multe puncte la final câștigă competiția.
Număr de cântece 18
0 puncte Italia Italia
Monaco Monaco
Intermediu
Les Haricots Rouges
Concursul Muzical Eurovision 
◄ 1965 Wiki Eurovision Heart (Infobox).svg 1967 ►

Concursul Muzical Eurovision 1966 a fost cea de-a unsprezecea ediție a Concursului Muzical Eurovision și s-a desfășurat pe 5 martie 1966 în Luxemburg, Luxemburg. Această ediție a adus o regulă nouă concursului: aceea că reprezentanții țărilor participante pot cânta doar în limbile naționale. Introducerea regulii se datorează, probabil, faptului că, în 1965, Suedia a fost reprezentată de un cântec în engleză, „Absent Friend”. Concursul din 1966 a marcat apariția primei concurente de culoare, Milly Scott, reprezentanta Țărilor de Jos. Ea a fost și prima concurentă care a folosit un microfon portabil.

Unul din cele mai memorabile momente din istoria concursului a avut loc atunci când, în timpul procedurii de votare, prezentatoarea, Josiane Chen, a salutat accidental purtătorul de cuvânt din Regatul Unit spunând „Good night, London.” („Noapte bună, Londra.”). S-a corectat imediat, spunând „Good evening, London.” („Bună seara, Londra.”). Michael Aspel, corespondentul din Regatul Unit, i-a răspuns „Good morning, Luxembourg.” („Bună dimineața, Luxemburg.”).

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Țară Limbă[1] Artist Cântec Traducere Loc Puncte
01 Germania Germania germană Margot Eskens „Die Zeiger der Uhr” Acele ceasului 10 7
02 Danemarca Danemarca daneză Ulla Pia „Stop - mens legen er go'” Oprește-te cât mai e bine 14 4
03 Belgia Belgia franceză Tonia „Un peu de poivre, un peu de sel” Puțin piper, puțină sare 4 14
04 Luxemburg Luxemburg franceză Michèle Torr „Ce soir je t'attendais” Te așteptam în seara asta 10 7
05 Iugoslavia Iugoslavia slovenă Berta Ambrož „Brez besed” Fără cuvinte 7 9
06 Norvegia Norvegia norvegiană Åse Kleveland „Intet er nytt under solen” Nu e nimic nou sub soare 3 15
07 Finlanda Finlanda finandeză Ann Christine „Playboy” Playboy 10 7
08 Portugalia Portugalia portugheză Madalena Iglésias „Ele e ela” El și ea 13 6
09 Austria Austria franceză, germană Udo Jürgens „Merci, chérie” Mulțumesc, draga mea 1 31
10 Suedia Suedia suedeză Lill Lindfors și Svante Thuresson „Nygammal vals” Vals nou, dar cunoscut 2 16
11 Spania Spania spaniolă Raphael „Yo soy aquél” Eu sunt acela 7 9
12 Elveția Elvetția franceză Madeleine Pascal „Ne vois-tu pas?” Nu vezi? 6 12
13 Monaco Monaco franceză Tereza Kesovija „Bien plus fort” Mult mai puternică 17 0
14 Italia Italia italiană Domenico Modugno „Dio, come ti amo” Doamne, cum te iubesc 17 0
15 Franța Frantța franceză Dominique Walter „Chez nous” La noi 16 1
16 Țările de Jos TȚaările de Jos olandeză Milly Scott „Fernando en Filippo” Fernando și Filippo 15 2
17 Irlanda Irlanda engleză Dickie Rock „Come Back to Stay” Întoarce-te ca să rămâi 4 14
18 Regatul Unit Regatul Unit engleză Kenneth McKellar „A Man Without Love” Un om fără iubire 9 8

Tabel[modificare | modificare sursă]

Rezultate
Total Germania Danemarca Belgia Luxemburg Iugoslavia Norvegia Finlanda Portugalia Austria Suedia Spania Elveția Monaco Italia Franța Țările de Jos Irlanda Regatul Unit
Concurenți Germania 7     1                 5   1        
Danemarca 4           1 3                      
Belgia 14 5             3   1           5    
Luxemburg 7                 1 5         1      
Iugoslavia 9 3           1                     5
Norvegia 15 1               3 3 3     5        
Finlanda 7   3       3                   1    
Portugalia 6   1                 5              
Austria 31     5 5 5     1     1 3 5 3 3      
Suedia 16   5       5 5         1            
Spania 9         1     5                   3
Elveția 12       1         5       3       3  
Monaco 0                                    
Italia 0                                    
Franța 1                         1          
Țările de Jos 2                                 1 1
Irlanda 14     3   3                   5 3    
Regatul Unit 8       3                         5  

5 puncte[modificare | modificare sursă]

Nr. Pentru De la
4 Austria Belgia, Iugoslavia, Luxemburg, Monaco
3 Suedia Danemarca, Finlanda, Norvegia
2 Belgia Germania, Țările de Jos
1 Elveția Austria
Germania Elveția
Irlanda Franța
Iugoslavia Regatul Unit
Luxemburg Suedia
Norvegia Italia
Portugalia Spania
Spania Portugalia
Regatul Unit Irlanda

Artiști care au revenit[modificare | modificare sursă]

Artist Țară Ani precedenți Loc
Domenico Modugno Italia Italia 1958 3
1959 6
Udo Jürgens Austria Austria 1964 6
1965 4

Comentatori[modificare | modificare sursă]

  • Germania Germania - Hans-Joachim Rauschenbach (ARD Deutsches Fernsehen)[2]
  • Danemarca Danemarca - necunoscut (DR TV)
  • Belgia Belgia - Paule Herreman (RTB), Herman Verelst (BRT)
  • Luxemburg Luxemburg - Jacques Navadic (Télé-Luxembourg)[3]
  • Iugoslavia Iugoslavia - Miloje Orlović (Televizija Beograd), Mladen Delić (Televizija Zagreb), Tomaž Terček (Televizija Ljubljana)
  • Norvegia Norvegia - Sverre Christophersen (NRK și NRK P1)[4]
  • Finlanda Finlanda - Aarno Walli (TV-ohjelma 2)
  • Portugalia Portugalia - Henrique Mendes (RTP)
  • Austria Austria - Emil Kollpacher (ORF)
  • Suedia Suedia - Sven Lindahl (Sveriges Radio-TV și SR P1)[5]
  • Spania Spania - Federico Gallo (TVE)[6]
  • Elveția Elvetția - Theodor Haller (TV DRS), Georges Hardy (TSR), Giovanni Bertini (TSI)
  • Monaco Monaco - François Deguelt (Télé Monte Carlo)
  • Italia Italia - Renato Tagliani (Secondo Programma)
  • Franța Frantța - François Deguelt (Première Chaîne ORTF)[3]
  • Țările de Jos TȚaările de JosTeddy Scholten (Nederland 1)[7]
  • Irlanda Irlanda - Brendan O'Reilly (Telefís Éireann),[8] Kevin Roche (Radio Éireann)
  • Regatul Unit Regatul Unit - David Jacobs (BBC1), John Dunn (BBC Light Programme)

Purtători de cuvânt[modificare | modificare sursă]

  1. Germania Germania - necunoscut
  2. Danemarca Danemarca - Bent Henius
  3. Belgia Belgia - André Hagon
  4. Luxemburg Luxemburg - Camillo Felgen
  5. Iugoslavia Iugoslavia - Dragana Marković
  6. Norvegia Norvegia - Erik Diesen[4]
  7. Finlanda Finlanda - Poppe Berg[9]
  8. Portugalia Portugalia - Maria Manuela Furtado
  9. Austria Austria - Ernst Grissemann
  10. Suedia Suedia - Edvard Matz[10]
  11. Spania Spania - Blanca Álvarez
  12. Elveția Elvetția - Alexandre Burger
  13. Monaco Monaco - necunoscut
  14. Italia Italia - Enzo Tortora
  15. Franța Frantța - Claude Darget
  16. Țările de Jos TȚaările de Jos – Pim Jacobs
  17. Irlanda Irlanda - Frank Hall
  18. Regatul Unit Regatul Unit - Michael Aspel

Referințe[modificare | modificare sursă]