Limba olandeză
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| olandeză (Nederlands) † | |
|---|---|
| Vorbită în: | Olanda, Belgia (regiunile Flandra şi Bruxelles) |
| Număr de vorbitori: | 24.000.000 |
| Loc: | |
| Sistem de scriere: | latin |
| Clasificare: |
limbile indo-europene |
| Statut oficial | |
| Oficială în: | Aruba, Belgia, Olanda, Antilele Olandeze, Suriname; Organizaţii internaţionale: Uniunea Europeană, Comunitatea Naţiunilor Sud-americane. |
| Reglementată de: | Nederlandse Taalunie |
| Coduri de limbă | |
| ISO 639–1 | nl |
| ISO 639-2 | (B) dut / (T) nld |
| SIL | DUT en |
| Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - Art.1 Alle mensen worden vrij en gelijk in waardigheid en rechten geboren. Zij zijn begiftigd met verstand en geweten, en behoren zich jegens elkander in een geest van broederschap te gedragen. |
|
| Limbă - Listă de limbi - Lingvistică | |
|
|
|
Limba olandeză (Nederlands), uneori desemnată şi ca limba neerlandeză, este o limbă germanică, inclusă în subgrupa limbilor vest-germanice. Olandeza este forma scrisă comună a dialectelor germanice vorbite în Ţările de Jos şi în Belgia (regiunile Flandra şi Bruxelles). Este limba oficială a Ţărilor de Jos şi Surinamului şi una din limbile oficiale ale Belgiei (alături de franceză şi germană). Este vorbită şi în posesiunile olandeze din Marea Caraibelor (Aruba şi Antilele Olandeze), precum şi în unele comunităţi din Indonezia (fostă colonie olandeză). În total, olandeza este vorbită ca limbă maternă de circa 24.000.000 de persoane.
Olandeza utilizează următoarele 26 de litere şi recurge într-o oarecare măsură la semne diacritice:
Aa Bb Cc Dd Ed Ff Gg Hh Ii Jj Kk Ll Mm Nn Oo Pp Qq Rr Ss Tt Uu Vv Ww Xx IJ ij Yy Zz
Limba afrikaans, vorbită în Africa de Sud şi Namibia, este derivată din anumite dialecte olandeze vorbite în secolul XVII, şi se consideră de către unii ca fiind o variantă literară a olandezei.
Olandeza reprezintă o formă literară a germanei de jos (Niederdeutsch), tranziţia dintre germana standard (Hochdeutsch) şi olandeza standard fiind făcută de grupul de dialecte Bergisch-Limburgisch, vorbite în sud-estul Ţărilor de Jos, nord-estul Belgiei şi în regiunea Niederrhein din Germania. Dialectele de nord ale olandezei (provinciile Groningen, Drenthe şi Overijssel) sînt chiar mai apropiate de dialectul saxon de jos al germanei decît de olandeza standard. Olandeza are multe asemănări şi cu limba engleză, fiind a doua cea mai apropiată limbă după limba frizonă.
[modifică] Reguli de pronunţie
| olandeză | română | exemple |
|---|---|---|
| ea, ee | a, e (lung) | |
| ch | h | |
| eu | ö | |
| eeuw | ev | |
| g | h | |
| ie | i (lung) | |
| ieuw | iv | |
| ij, y | ai | |
| j | i | |
| oe | u | Duş = Douche |
| sch | sh | |
| —sch (final) | s | |
| ui, uy | oi | |
| v | f | |
| w | v |
[modifică] Vezi şi
[modifică] Legături externe
|
|
||
|---|---|---|
| Apărare • Aşezări • Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educaţie • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Împărţire administrativă • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stema • Turism | ||
| Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal | ||
|
|
||
|---|---|---|
| Apărare • Aşezări• Capitala • Climă • Conducători • Cultură • Demografie • Drapel • Economie • Educaţie • Faună • Floră • Geografie • Hidrografie • Istorie • Împărţire administrativă • Oraşe • Politică • Sănătate • Sport • Stemă • Turism | ||
| Atlas • Cioturi • Formate • Imagini • Portal | ||
|
|
||
|---|---|---|
| bulgară • cehă • daneză • engleză • estonă • finlandeză • franceză • germană • greacă • irlandeză • italiană • letonă • lituaniană • maghiară • malteză • olandeză • poloneză • portugheză • română • slovacă • slovenă • spaniolă • suedeză | ||

