Concursul Muzical Eurovision 1957

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Concursul Muzical Eurovision 1957
ESC 1957 logo.jpg
Data finalei 3 martie 1957
Prezentator Anaïd Iplicjian
Dirijor Willy Berking
Televiziune-gazdă Germania HR/NDR
Sală Großer Sendesaal des hessischen Rundfunks
Wappen Frankfurt am Main.svg Frankfurt pe Main, Germania de Vest
Piesă câștigătoare Țările de Jos TȚaările de Jos
„Net als toen”
Număr de cântece 10
Debuturi Austria Austria
Danemarca Danemarca
Regatul Unit Regatul Unit
Concursul Muzical Eurovision 
◄ 1956 Wiki Eurovision Heart (Infobox).svg 1958 ►

Concursul Muzical Eurovision 1957 a fost a doua ediție a Concursului Muzical Eurovision. Ca și prima ediție, și aceasta a fost, în principal, un program de radio, dar în perioada aceea a existat o creștere vizibilă a numărului de oameni care dețineau televizoare.

A existat o perioadă în care s-a împrăștiat un zvon conform căruia cântecul „Im Wartesaal zum großen Glück” al lui Walter Andreas Schwartz ar fi ieșit pe locul 2 la ediția din 1956 și că de aceea ar fi găzduit Germania de Vest ediția din 1957. De fapt, regula că țara câștigătoare găzduiește următorul concurs nu fusese concepută încă, la acel timp plănuindu-se ca fiecare țară participantă să găzduiască evenimentul. Totuși, datorită creșterii numărului de țări participante, acest lucru a devenit impractic.

În această ediție, cântecul italian a avut o durată de 5 minute și 9 secunde, în timp ce al Regatului Unit a durat numai un minut și 52 de secunde. De aceea, ulterior, s-a introdus o regulă care impune ca limită superioară durata de 3 minute pentru fiecare cântec. Această regulă rămâne și astăzi în vigoare.

La sfârșitul cântecului lor, Birthe Wilke și Gustav Winckler, au avut cel mai lung sărut care a existat vreodată în concurs. Desigur, numai deținătorii de televizoare l-au putut vedea. Acest lucru s-a datorat faptului că un membru al personalului de producție a uitat să dea un semnal prestabilit care să le comunice celor doi să termine sărutul.

Acesta a fost primul an în care membrii juriului au fost contactați prin telefon pentru a-și acorda voturile și, de asemenea, primul an în care Țările de Jos au câștigat concursul.

Rezultate[modificare | modificare sursă]

Țară Limbă Artist Cântec Traducere Loc Puncte
01 Belgia Belgia olandeză Bobbejaan Schoepen „Straatdeuntje” Melodia străzii 8 5
02 Luxemburg Luxemburg franceză Danièle Dupré „Amours mortes (tant de peine)” Iubire moartă (atâta durere) 4 8
03 Regatul Unit Regatul Unit engleză Patricia Bredin „All” Tot 7 6
04 Italia Italia italiană Nunzio Gallo Corde della mia chitarra Corzile chitarei mele 6 7
05 Austria Austria germană Bob Martin Wohin, kleines Pony? Încotro, căluțule? 10 3
06 Țările de Jos TȚaările de Jos olandeză Corry Brokken „Net als toen” Ca și atunci 1 31
07 Germania Germania germană Margot Hielscher „Telefon, Telefon” Telefon, telefon 4 8
08 Franța Frantța franceză Paule Desjardins „La belle amour” Iubirea frumoasă 2 17
09 Danemarca Danemarca daneză Birthe Wilke și Gustav Winckler Skibet skal sejle i nat Nava va naviga în seara aceasta 3 10
10 Elveția Elvetția franceză Lys Assia „L'enfant que j'étais” Copilul ce eram odată 8 5

Tabel[modificare | modificare sursă]

Rezultate
ESCTotalJ.svg ESCBelgiaJ.svg ESCLuxemburgJ.svg ESCRegatulUnitJ.svg ESCItaliaJ.svg ESCAustria.svg ESCOlandaJ.svg ESCGermaniaJ.svg ESCFranţaJ.svg ESCDanemarcaJ.svg ESCElveţiaJ.svg
Concurenți Belgia 5 2 2 1
Luxemburg 8 1 4 3
Regatul Unit 6 1 1 1 1 2
Italia 7 1 1 2 2 1
Austria 3 2 1
Țările de Jos 31 5 3 1 1 6 1 4 3 7
Germania 8 1 1 6
Franța 17 2 4 2 1 6 2
Danemarca 10 2 3 5
Elveția 5 1 1 1 2

Artiști care au revenit[modificare | modificare sursă]

Artist Țară Ani precedenți Poziții
Corry Brokken Țările de Jos TȚaările de Jos 1956 7
Lys Assia Elveția Elvetția 1956 01 10

Comentatori[modificare | modificare sursă]

  • Austria Austria - Peter Alexander (FS1)
  • Belgia Belgia - Anton Peters (NIR), Janine Lambotte (La Une|INR)
  • Danemarca Danemarca - Gunnar Hansen (Statsradiofonien TV)
  • Germania Germania - Lou van Burg (Deutsches Fernsehen)
  • Elveția Elvetția - Gianni Bisiach (TSI), Lohengrin Filipello (TSR), Hans Rosenthal (DRS)
  • Franța Frantța - Robert Beauvais (RTF)[1]
  • Luxemburg Luxemburg - Jacques Navadic (Télé-Luxembourg)
  • Italia Italia - Bianca Maria Piccinino (Programma Nazionale)
  • Regatul Unit Regatul Unit - Berkeley Smith (BBC Television Service), Tom Sloan (BBC Light Programme)
  • Suedia Suedia - Nils Linnman (Radiotjänst TV)[2]
  • Țările de Jos TȚaările de Jos – Piet te Nuyl (Nederland 1)[3]

Purtători de cuvânt[modificare | modificare sursă]

  1. Elveția Elvetția - Georges Hardy
  2. Danemarca Danemarca - Bent Henius
  3. Franța Frantța - Claude Darget[4]
  4. Germania Germania - Joachim Fuchsberger
  5. Țările de Jos TȚaările de Jos - Willem Duys
  6. Austria Austria - Karl Bruck
  7. Italia Italia - Nunzio Filogamo
  8. Regatul Unit Regatul Unit - David Jacobs
  9. Luxemburg Luxemburg - necunoscut
  10. Belgia Belgia - Bob Van Bael

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://songcontest.free.fr/bdd/cec1957.htm
  2. ^ Leif Thorsson. Melodifestivalen genom tiderna [„Melodifestivalen de-a lungul timpului”] (2006), p. 10. Stockholm: Premium Publishing AB. ISBN 91-89136-29-2
  3. ^ Nederlandse televisiecommentatoren bij het Eurovisie Songfestival” (în olandeză). Eurovision Artists. http://www.eurovisionartists.nl/index.htm?content/esf480.asp. 
  4. ^ http://eurovision.vosforums.com/viewtopic.php?f=6&t=5031&sid=59c531d817b9bad1f9fb9bf77dd4fcef