Comuna Voineasa, Vâlcea

45°25′8″N 23°57′26″E (Comuna Voineasa, Vâlcea) / 45.41889°N 23.95722°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Voineasa
—  comună  —

Voineasa se află în România
Voineasa
Voineasa
Voineasa (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 45°25′8″N 23°57′26″E ({{PAGENAME}}) / 45.41889°N 23.95722°E

Țară România
Județ Vâlcea

Atestare1496

ReședințăVoineasa
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Voineasa[*]Gabriel-Sebastian Năstăsescu[*][1] (PSD, )

Populație (2021)
 - Total1.224 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal247750

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Voineasa este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Valea Măceșului, Voineasa (reședința) și Voineșița. Se află la limita regiunilor istorice Transilvania și Oltenia.

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Voineasa este o localitate montană din nordul județului Vâlcea, la aproximativ 80 km de municipiul Râmnicu Vâlcea (reședința județului), situată pe valea râului Lotru, în sudul munților cu același nume, la o altitudine de 600–800 metri.

Climatul localității este tipic depresiunilor intramontane, cu veri răcoroase (temperatura medie a lunii iulie este de 14 °C), ierni reci (temperatura medie a lunii ianuarie este de -7 °C) și precipitații anuale de aproximativ 800 mm.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Localitatea Voineasa este atestată documentar la 1 august 1496, fiind astfel cea mai veche așezare de pe Valea Lotrului.[necesită citare]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Voineasa

     Români (90,77%)

     Alte etnii (0,16%)

     Necunoscută (9,07%)




Componența confesională a comunei Voineasa

     Ortodocși (89,79%)

     Alte religii (0,65%)

     Necunoscută (9,56%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Voineasa se ridică la 1.224 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.455 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,77%), iar pentru 9,07% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,79%), iar pentru 9,56% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Voineasa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Gabriel-Sebastian Năstăsescu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat4    
Partidul Național Liberal4    
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1    
Partidul Mișcarea Populară1    
Partidul Ecologist Român1    

Turism montan[modificare | modificare sursă]

În comuna Voineasa funcționează o stațiune climaterică și de odihnă de interes general cu funcționare permanentă. Principalul factor natural de cură îl reprezintă climatul tonic, cu aer curat, lipsit de praf și alergeni și ionizarea accentuată a atmosferei, datorată pădurilor de conifere care înconjoară localitatea.

Stațiunea este recomandată atât pentru odihnă, cât și pentru tratarea asteniilor nervoase, a stărilor de debilitate, de surmenaj fizic și intelectual, a anemiilor secundare, a bolilor aparatului locomotor și ale căilor respiratorii, dispunând de o bază de tratament modernă si bine utilată. Cazarea se face în hoteluri și vile moderne. Pentru petrecerea plăcută a timpului, stațiunea mai dispune și de terenuri de tenis, baschet și handbal, sală de spectacole de teatru și cinema.

Din Voineasa pornesc diverse trasee turistice către Cataractele Lotrului, pădurea rezervației naturale Latorița, hidrocentrala de la Ciunget și lacul de acumulare Vidra (pe râul Lotru).

Pe râurile din zonă se poate practica pescuitul păstrăvului.

Partia de ski este una dintre cele mai moderne din tara, fiind preferata de iubitorii sporturilor de iarna pentru calitatea si peisajele impresionante din jurul acesteia.

Proiectul Pârtiei Transalpina Ski are o capacitate de transport de 2.200 persoane pe oră și include:

  • Instalații Leitner,    
  • 2 telegondole, unite de statia intermediara de la cota 1.850 m
  • 94 cabine (capacitate: 8 persoane),
  • Stație bază la cota 1.320 m, intermediară cu debreiere și schimbare de direcție la 1.850 m,
  • Stație top debarcare 1.974 m,        
  • 1 telescaun de patru locuri, cu o capacitate de 1.200 pers/oră,
  • 2 teleschiuri,
  • Lac artificial de acumulare de 120.000 mc (cel mai înalt de acest gen din țară),
  • 10 tunuri de zăpadă mobile,
  • O pădure de lancii de-a lungul pârtiei, care asigură suplimentarea stratului de zăpadă și păstrarea ei în bune condiții,
  • Terasă la bază, pentru spații de servicii de alimentație publică, gen fast food și apreski,
  • Grupuri sanitare ultramoderne
  • Refugii salvamont,
  • Punct de prim ajutor și spațiu pentru Jandarmerie Montană,  
  • Garaj utilaje,
  • Parcare supra-etajată, cu 5 nivele și o capacitate de 400 de  autovehicule
  • Drum de acces din strada principală
  • http://www.domeniulschiabiltransalpina.ro/ Arhivat în , la Wayback Machine.
  • http://www.alpinaski.ro/ Arhivat în , la Wayback Machine.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]