Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Universitatea de Stat Alecu Russo)
Jump to navigation Jump to search
Universitatea de Stat „Alecu Russo”
Logo
Informații
Fondată1945
TipUniversitate de stat
Localizare
ȚaraFlag of Moldova.svg Moldova
Unitate administrativăBălți  Modificați la Wikidata
OrașBalti flag 2006.pngBălți
Campus5
Conducere
RectorNatalia Gașițoi
Cifre cheie
Corp didactic358 persoane
Studenți5795 persoane
Prezență web
site web oficial
Univ. A.Russo se află în Bălți
Univ. A.Russo
Univ. A.Russo
Universitatea de Stat „A. Russo” pe harta Municipiului Bălți

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți (USARB) este o instituție de învățământ superior, un centru științific, de instruire și cultură din nordul Republicii Moldova, care a dobândit prin realizările sale, în cei peste 60 de ani de activitate, o reputație de seamă, atât pe plan național cât și internațional, instruind specialiști calificați care activează în diverse domenii ale învățământului, științei și economiei naționale. Campusul universitar este plasat într-o manieră compactă (blocuri de studii, cămine, servicii) în centrul municipiului Bălți.

Istoria[modificare | modificare sursă]

Istoria universității începe în anul 1945, când în corespundere cu Hotărârea Sovietului Comisarilor Poporului al U.R.S.S. (guvernul) nr. 470 din 14 martie 1945 „Despre măsurile de ajutorare a școlilor din R.S.S.M.”, Sovietul Comisarilor Poporului din R.S.S.M. prin Hotărârea sa nr. 532 din 12 iunie 1945 a deschis în orașul Bălți un Institut învățătoresc. La momentul înființării sale, Institutul învățătoresc era amplasat într-un singur bloc de studii al clădirii fostului Liceu de fete „Domnița Ileana” (actualul bloc de studii nr.1 de pe strada Pușkin), având un contigent de numai 120 de persoane [1]. La institut activau două facultăți: Istorie și Filologie, Științe ale naturii și Geografie, având un efectiv de 120 de studenți și 13 lectori [2].

Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri al R.S.S.M.din 13 august 1953, Institutul învățătoresc din Bălți este reorganizat în Institut Pedagogic. Concomitent se creează facultățile de Filologie, Fizică și informatică și Limbi străine.

În anul 1959, Institutului Pedagogic din Bălți i se conferă prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 24 aprilie numele de „Alecu Russo” care, în calitatea-i de ostaș al propășirii, de animator al revoluției de la 1848 la Iași și Blaj, constituie figura emblematică a Universității.

După proclamarea independenței Republicii Moldova, la 21 mai 1992, Insitutul Pedagogic din Bălți este reorganizat în Universitatea de Stat „Alecu Russo”.

Stemă

Un salt esențial în lărgirea învățământului universitar îl constituie deschiderea, în anul de studii 1995-1996, a primei facultăți cu profil nepedagogic - Facultatea de Economie și Drept (divizată în 1998 în 2 facultăți), pentru care în 2002 s-au dat în exploatare 2 blocuri de studii construite din surse financiare proprii. În aprilie 2002, Universitatea a fost acreditată de Consiliul Național de Evaluare Academică și Acreditare, acordândui-se categoria I [2].

De la fondarea universității au fost înlocuite de 9 rectorilor. În prezent, universitatea este condusă de Natalia Gașițoi. Primul rector a fost Vasile Ceban (1959-1961), el a fost înlocuit cu Ion Negru (1961-1967), apoi Ivan Borshevich (1967-1975) și Boris Coroliuc (1975-1986). Mai mult toate în funcția de rector a fost Nicolae Filip (1986-2007). Apoi, Eugeniu Plohotniuc (2007-2010), Gheorghe Popa (2010-2016), Ion Gagim (2016-2018), Natalia Gașițoi (2018—o.c.).

Deținătorii titlului Doctor honoris causa[modificare | modificare sursă]

Peste șase ani după reorganizarea Institutului Pedagogic în Universitate de Stat, a fost inițiată acțiunea, inerentă universităților clasice, de a omagia unele personalități merituoase ale contemporaneității. Deținătorii titlului Doctor honoris causa ai Universătății din Bălți sunt [3]:

Nume Domeniu Anul decernării
Eugeniu Coșeriu Lingvistică 1998
Vitalie Belousov Științe aplicate 1998
Dumitru Ghiță Fizică 1998
Silviu Berejan Lingvistică 1999
Andrei Ciornâi Lingvistică 1999
Ion Borșevici Sociologie 1999
Anatol Ciobanu Lingvistică 1999
Alexandru Budișteanu Arhitectură 2000
Joane W.McKay Pedagogie 2002
Nicolae Tcaci Fizică 2003
Vasile Ceban Matematică 2003
Heiner Hamm Știință aplicată 2003
Israil Gohberg Matematică 2003
Michael Zickerick Sociologie 2003
Dumitru Irimia Lingvistică 2005
Eliza Botezatu Literatură. Critică literară 2005
Gheorghe Duca Chimie 2006
Constantin Gaindric Informatică 2006
Dumitru Oprea Economie 2006
Gheorghe Popa Fizică 2006
Andrei Marga[4] Filozofie 2010
Ilie Lupu[5][6] Matematică 2010
Lal Rattan[5][6] Ecologie 2010

Facultăți[modificare | modificare sursă]

Sediul Facultății de Științe Reale, Economice și ale Mediului și Facultății de Științe ale Educației, Psihologie și Arte

Universitatea include facultățile: La 26 august 2013, în ședința extraordinară a Senatului, patru dintre cele opt facultăți existente la acel moment și-au încetat existența organizațională.

Bibliotecă[modificare | modificare sursă]

Biblioteca Științifică a Universității este una din cele două (Biblioteca Științifică „A.Lupan” a Academiei de Științe) instituții din Republica Moldova, posesoare a unei clădiri special proiectate și construite pentru bibliotecă și include 12 săli de lectură și 4 săli de împrumut, inclusiv inclusiv: Mediateca, Serviciul Referințe Bibliografice, Centrul de Documentare al ONU, Centrul de Informare al Uniunii Europene (EUi), Colecția Biroului Consiliului Europei în Moldova, Bibliotecă Depozitară Regională a Băncii Mondiale.[7] Colecția enciclopedică constituie 277700 de titluri în 1 019 789 exemplare în 42 de limbi, inclusiv 144 079 de publicații periodice, 2 664 documente AV; 486 CD, DVD. Anual sunt abonate peste 500 titluri de publicații periodice și achiziționate peste 13 000 documente noi. Documentele în limba română constituie 23,45 %, cele în limba rusă 64,10% în limbile străine 12,45%. La bibliotecă sunt înscriși 13 mii de utilizatori cu circa 500 000 de vizite anuale și un împrumut de 1,3 milioane de tranzacții. În ultimii ani au fost inaugurate Centrului de Documentare al ONU, Filiala Institutului Goethe - București, Clubul Bibliotecarilor universitari bălțeni Biblio Spiritus, Filiala Comitetului Helsinki.[7]

În 1989 a început procesul de informatizare a bibliotecii. A fost constituită o rețea locală de calculatoare, s-au instalat diverse programe pentru crearea bazelor de date. În fine s-a optat pentru programul TINLIB, care a permis perfecționarea catalogului electronic, a îmbunătățit instrumentul de căutare, asigurarea unui împrumut eficient și rapid. În anul 2004, au fost instalate 25 de calculatoare în Mediatecă, toate fiind conectate la Internet pentru lucrul individual al studentului.[8]

Departamente[modificare | modificare sursă]

  • Departamentul pentru activitatea științifică
  • Departamentul pentru activitate didactica
  • Departamentul pentru învățământ cu frecvență redusă și formare continuă
  • Departamentul Resurse Umane
  • Departamentul Relații Internaționale și Integrare Europeană
  • Departamentul Tehnologii Informationale

Licee[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Universitatea de Stat Alecu Russo

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Enciu, Nicolae. Continuitatea Universitatea Alecu Russo din Bălți. In: Vocea Bălțiului, nr 11 (17), 18 martie 2005, p. 2.
  2. ^ a b Mihaela Ciocan. Universitatea de Stat Alecu Russo din Bălți Didactica pro..., Nr.3 (19), iunie 2003, p. 3 - 8. Accesat 5 septembrie 2011.
  3. ^ Scurt, E. ș.a. Deținători ai titlului de Doctor Honoris Causa. Membri de Onoare ai Senatulu. –Bălți: Bibl. Șt., 2008. -203 p. ISBN 978-9975-931-31-1.
  4. ^ Andrei Marga, Doctor Honoris Causa al universității bălțene. HotNews.MD, 29 octombrie 2010.
  5. ^ a b Tatăl lui Marian Lupu a devenit Doctor Honoris Causa. Jurnal.md, 26 septembroe 2010.
  6. ^ a b Морозова, Марина. Почётные доктора БГУ — отец Мариана Лупу и Нобелевский лауреат из США. SP, 23 septembrie 2010.
  7. ^ a b Elena Harconiță. Biblioteca în formarea infrastructurii intelectuale și informaționale. Managementul resurselor electronice în bibliotecile din Moldova. A IV-a conferință internțională. 21-23 septembrie 2006, Chișinău, pp. 23-26.
  8. ^ Igor Afatin. Evoluția informatizării Bibliotecii Științifice a -Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți. Managementul resurselor electronice în bibliotecile din Moldova. A IV-a conferință internțională. 21-23 septembrie 2006, Chișinău, pp. 39-41.



Coordonate: 47°45′17.52″N 27°55′17.98″E / 47.7548667°N 27.9216611°E / 47.7548667; 27.9216611