Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți
| Catedrala Sfântul Nicolae | |
 | |
| Informații generale | |
|---|---|
| Confesiune | Ortodox |
| Hram | Sfântul Nicolae |
| Țara |  Republica Moldova  |
| Localitate | Bălți |
| municipiu al Republicii Moldova |  Municipiul Bălți |
| Coordonate | 47°48′N 27°54′E / 47.8°N 27.9°E |
| Date despre construcție | |
| Arhitect | Anton Weissmann |
| Ctitor | Gheorghe Panaite |
| Istoric | |
| Data începerii | 1791 |
| Data finalizării | 1795 |
| Localizare | |
Modifică date / text  | |
Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți a fost construită de Gheorghe Panaite în perioada 1791 – 1795, după modelul bisericilor romano-catolice. Această catedrală reprezintă cea mai veche construcție din municipiu [1][2]. Catedrala Sf. Nicolae din Bălți are statutul de monument de importanță istorică și arhitecturală [3].
Proiectul catedralei a fost făcut de către arhitectul vienez Anton Weissmann. În scopul dezvoltării comerțului local, boierul Gh. Panaite a invitat din Galiția 300 de armeni negustori. Îndeplinind contractul cu armenii Gh. Panaite a construit catedrala romano-catolică. Însă armenii nu au venit și a fost sfințită ca una ortodoxă. Unul din pictorii care a zugrăvit biserica a fost originar din Bălți – Eustațiu Altini. El a zugrăvit iconostasul și o parte din cupole.
Clopotnița[modificare | modificare sursă]
În 1888, în fața catedralei Sf. Nicolae este construit un turn-clopotniță cu două niveluri, în stil eclectic, încununat cu o fleșă. În perioada interbelică, clopotniței i s-au adăugat două niveluri noi, arhitectura fațadelor fiind modificată în spiritul arhitecturii istorice românești. La 5 aprilie 1965, în scopul lărgirii pieței centrale din fața Sediului Sovietului orășenesc (actuala Primărie) de deputați ai poporului, clopotnița a fost demolată.
În 1994 a început reconstrucția clopotniței, lucrările fiind finanțate de omul de afaceri Nicolae Chirilciuc. Noua clopotniță a fost sfințită la 22 mai 1995, de hramul orașului. Are patru clopote confecționate dintr-un aliaj de argint, staniu și cupru, și au fost turnate la Moscova. Mijloacele financiare alocate de către Nicolae Chirilciuc se cifrează la circa 800 mii lei. Șeful șantierului a fost Veaceslav Borcoman, iar alți 20 de constructori au efectuat toate lucrările de construcție. Clopotnița are o înălțime de 33 de metri și e constituită din 4 nivele. În construcția ei au fost utilizate peste 300 mii de cărămizi roșii, 140 m3 beton armat în fundație 200 m3 în restul construcției, armătură - 50 de tone. La 22 mai, când a fost sfințită de ÎPS Vladimir, ctitorul acesteia Nicolae Chirilciuc a fost decorat cu înalta distincție a Bisericii Ruse - „Kneazul Vladimir” [4].
Clopotnița a fost reconstruită respectându-se aspectul său din perioada interbelică.
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ „Din istoricul catedralei Sf. Neculai”. Curierul de Nord. Bălți. nr 38: 4. .
- ^ Încă o biserică va fi construită în orașul Bălți. Hotnews.md, 6 aprilie 2011.
- ^ „Biserica Sfântul Nicolae, Bălți”. Patrimoniul istoric și arhitectural din Republica Moldova. Monumente.md. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Urușciuc, Eugen. Aproape totul despre Clopotnița Catedralei SF. Nicolae. Cugetul, anul II, nr. 34 (51), 6 septembrie 1997, p. 3.
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
