Sari la conținut

Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți

47°45′49″N 27°55′42″E (Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți) / 47.76350293°N 27.92839178°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Catedrala Sfântul Nicolae
Informații generale
ConfesiuneOrtodox
HramSfântul Nicolae
Țara Republica Moldova Modificați la Wikidata
LocalitateBălți
Municipiu Municipiul Bălți
Coordonate47°45′49″N 27°55′42″E ({{PAGENAME}}) / 47.76350293°N 27.92839178°E
Date despre construcție
ArhitectAnton Weissmann
CtitorGheorghe Panaite
Istoric
Data începerii1791
Data finalizării1795
Localizare

Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți a fost construită de Gheorghe Panaghiotis (Panaite) în perioada 17911795, după modelul bisericilor romano-catolice. Această catedrală este cea mai veche construcție din municipiu.[1] Catedrala Sf. Nicolae din Bălți are statutul de monument de importanță istorică și arhitecturală.[2]

Proiectul catedralei a fost făcut de arhitectul vienez Anton Weissmann. În scopul dezvoltării comerțului local, boierul Panaghiotis a invitat din Galiția 300 de armeni negustori. Îndeplinind contractul cu armenii boierul a construit catedrala romano-catolică. Însă armenii nu au venit și a fost sfințită ca una ortodoxă. Unul din pictorii care a zugrăvit biserica a fost originar din Bălți – Eustațiu Altini. El a zugrăvit iconostasul și o parte din cupole.

Clopotnița[modificare | modificare sursă]

În fața catedralei Sf. Nicolae a fost construit în anul 1888 un turn clopotniță cu două niveluri, în stil eclectic, încununat cu o fleșă. În perioada interbelică clopotniței i s-au adăugat două niveluri noi, arhitectura fațadelor fiind modificată în spiritul arhitecturii istorice românești. La 5 aprilie 1965, în scopul lărgirii pieței centrale din fața Sediului Sovietului orășenesc (actuala Primărie) de deputați ai poporului, clopotnița a fost demolată.

În 1994 a început reconstrucția clopotniței, lucrările fiind finanțate de omul de afaceri Nicolae Chirilciuc. Noua clopotniță a fost sfințită la 22 mai 1995, de hramul orașului. Are patru clopote confecționate dintr-un aliaj de argint, staniu și cupru, și au fost turnate la Moscova. Mijloacele financiare alocate de Nicolae Chirilciuc se cifrează la circa 800 mii lei. Șeful șantierului a fost Veaceslav Borcoman, iar alți 20 de constructori au efectuat toate lucrările de construcție. Clopotnița are o înălțime de 33 de metri și e constituită din 4 nivele. În construcția ei au fost utilizate peste 300 mii de cărămizi roșii, 140 m3 beton armat în fundație 200 m3 în restul construcției, armătură - 50 de tone. La 22 mai, când a fost sfințită de episcopul Vladimir Cantarean, ctitorul clopotniței, Nicolae Chirilciuc, a fost decorat cu înalta distincție a Bisericii Ortodoxe Ruse - „Kneazul Vladimir” [3].

Clopotnița a fost reconstruită respectându-se aspectul ei din perioada interbelică.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Din istoricul catedralei Sf. Neculai”. Curierul de Nord. Bălți. nr 38: 4. . 
  2. ^ „Biserica Sfântul Nicolae, Bălți”. Patrimoniul istoric și arhitectural din Republica Moldova. Monumente.md. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Urușciuc, Eugen. Aproape totul despre Clopotnița Catedralei SF. Nicolae. Cugetul, anul II, nr. 34 (51), 6 septembrie 1997, p. 3.