Sari la conținut

Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți

47°45′49″N 27°55′42″E (Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți) / 47.76350293°N 27.92839178°E47.76350293; 27.92839178
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Catedrala Sfântul Nicolae
Informații generale
ConfesiuneOrtodox
HramSfântul Nicolae
Țara Republica Moldova Modificați la Wikidata
LocalitateBălți
Municipiu Municipiul Bălți
Coordonate47°45′49″N 27°55′42″E ({{PAGENAME}}) / 47.76350293°N 27.92839178°E47.76350293; 27.92839178
Date despre construcție
ArhitectAnton Weissmann
CtitorAlexandru Panaite
Istoric
Data începerii1791
Data finalizării1795
Localizare

Catedrala Sfântul Nicolae din Bălți a fost construită de Alexandru (Panaite) în perioada 17911795, după modelul bisericilor apusene. Această catedrală este cea mai veche construcție din municipiu.[1] Catedrala Sf. Nicolae din Bălți are statutul de monument de importanță istorică și arhitecturală.[2]

Proiectul catedralei a fost făcut de arhitectul german Anton Weissmann. În scopul dezvoltării comerțului local, boierul Alexandru Panaiti a invitat din Galiția 300 de armeni negustori. Îndeplinind contractul cu armenii boierul a construit catedrala apuseană. Însă armenii nu au venit și a fost sfințită ca una ortodoxă. Unul din pictorii care a zugrăvit biserica a fost originar din Bălți – Eustațiu Altini. El a zugrăvit iconostasul și o parte din cupole.

În fața catedralei Sf. Nicolae a fost construit în anul 1888 un turn clopotniță cu două niveluri, în stil eclectic, încununat cu o fleșă. În perioada interbelică clopotniței i s-au adăugat două niveluri noi, arhitectura fațadelor fiind modificată în spiritul arhitecturii istorice românești. La 5 aprilie 1965, în scopul lărgirii pieței centrale din fața Sediului Sovietului orășenesc (actuala Primărie) de deputați ai poporului, clopotnița a fost demolată.

În 1994 cu străduința parohului Catedralei protoiereul Mihail Saracuța a început reconstrucția clopotniței, lucrările fiind finanțate de omul de afaceri Nicolae Chirilciuc. Noua clopotniță a fost sfințită la 22 mai 1995, de hramul orașului. Are patru clopote confecționate dintr-un aliaj de argint, staniu și cupru, și au fost turnate la Moscova. Mijloacele financiare alocate de Nicolae Chirilciuc se cifrează la circa 800 mii lei. La 1 septembrie 1994 în conformitate cu hotărârea primăriei or. Bălți  №4/24  din  16 aprilie 1992  în  prezența constructorilor,  corului  bisericesc, dnul Nicolae Chiriliciuc și parohul Bisericii Sfântului Nicolae, protoiereul mitrofor Mihail  Saracuța au pus prima  piatră  la temelia  Clopotniței  și capsulă a timpului în care se conține următorul mesaj: „Astăzi,  joi, 1  septembrie  1994, în  conformitate  cu hotărîrea primăriei or. Bălți cu participarea arhitectorului șef d. Boris Grițunic, din contul mijloacelor personale a președintelui Băncii „ Moldova Nord Banc” dnul Chiriliciuc, cu  binecuvîntarea  Înaltpreasfințitului  Vladimir, Mitropolitul  Chișinăului și  a  Întregii Moldove  și  cu stăruința  parohului Soborului  Sfântului Nicolae  din  orașul Bălți  protoiereul  mitrofor Mihail Saracuța, constructorii trastului „Confercăi” în frunte cu Alexandru Zaițev au pus piatra de temelie a clopotniței celui mai vechi lăcaș sfânt al urbei în speranța  de-a  finisa cu  ajutorul  lui Dumnezeu  în  anul 1995  către aniversarea a 200 ani de la înălțarea soborului Sf. Nicolae. Să ne ajute Dumnezeu!”  .Clopotnița are o înălțime de 33 de metri și e constituită din 4 nivele. În construcția ei au fost utilizate peste 300 mii de cărămizi roșii, 140 m3 beton armat în fundație 200 m3 în restul construcției, armătură - 50 de tone. La 22 mai, când a fost sfințită de episcopul Vladimir Cantarean, ctitorul clopotniței, Nicolae Chirilciuc, a fost decorat cu înalta distincție a Bisericii Ortodoxe Ruse - „Kneazul Vladimir” [3].

Clopotnița a fost reconstruită respectându-se aspectul ei din perioada interbelică.

  1. ^ „Din istoricul catedralei Sf. Neculai”. Curierul de Nord. Bălți. nr 38: 4. . 
  2. ^ „Biserica Sfântul Nicolae, Bălți”. Patrimoniul istoric și arhitectural din Republica Moldova. Monumente.md. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Urușciuc, Eugen. Aproape totul despre Clopotnița Catedralei SF. Nicolae. Cugetul, anul II, nr. 34 (51), 6 septembrie 1997, p. 3.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]