Aeroportul Internațional Bălți

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pentru alte sensuri, vedeți Bălți (dezambiguizare).
Aeroportul Internațional Bălți[1]
BaltiInternationalAirport1.JPG
Identificare
Cod IATABZY
Cod ICAOLUBL
Aeroportul Internațional Bălți se află în Rîșcani
Aeroportul Internațional Bălți
Aeroportul
Internațional Bălți
Poziția aeroportului în Republica Moldova
Aeroport se află în Rîșcani
Aeroport
Aeroport
Aeroportul Internațional Bălți pe harta raionului Rîșcani
Localizare
Coordonate47°50′35″N 27°46′38″E
Altitudine231 m
ȚarăFlag of Moldova.svg Moldova
Zonă deservităBălți  Modificați la Wikidata
Istorie
Denumit dupăBălți  Modificați la Wikidata
Data deschiderii  Modificați la Wikidata
Dotări și structură
Administrație și operare
OperatorÎ.S. Moldaeroservice
Pasageri-
Sistem de piste
Orientare Dimensiuni Suprafața
15/33 2,240 x42 m m Beton

Aeroportul Internațional Bălți (IATA: BZYICAO: LUBL) cunscut și ca Aeroport Internațional Bălți-Leadoveni, este unul dintre cele două aeroporturi care servește orașul Bălți. Fiind situat la 15 km la nord de centrul orașului, acesta este al doilea aeroport ca mărime din Republica Moldova și unul din două aeroporturi de la Bălți, al primul fiind cel istoric Aeroportul Bălți-Oraș, care se află în limita orașului și a fost utilizat în prioritate pentru intervenții de urgență, agricultură și transport pasageri regional.

Aeroportul este certificat și deschis pentru transporturile de pasageri și mărfuri, dar utilizat, în majoritate, pentru curse interne și zboruri ocazionale externe [2][3].

Istorie[modificare | modificare sursă]

Primele zboruri pasageri regulate la Bălți au inceput la 24 iunie 1926 pe cursa București – Galați – Chișinău - Bălți - Hotin - Cernăuți. Zbprurile au fost operate de Compagnie Franco-Roumaine de Navigation Aérienne – CFRNA, denuită mai târziu LARES și astăzi TAROM.[4]

Diferitele locații ale celor cinci piste istorice din și în jurul Bălțiului au rezultat în faptul că facilitățile aeroportuare au fost construite periodic în diferite părți ale Bălțiului și în împrejurimile sale.

Certificat de navigabilitate și exploatare a aeroportului Bălți-Leadoveni

Construcția pistei în noua locație de lângă satul Leadoveni (așa cum a fost numit în 1987 și mai târziu împărțit în Corlăteni și Singureni, Corlăteni corespunzând zonei ocupate astăzi de aeroport), la periferia Bălți, 9 km din cartierele sale nordice a început în anii 80, în urma unui ordin al Mareșalului URSS Serghei Akhromeyev, în timp ce construcția infrastructurii aeroportuare (inclusiv terminalele de pasageri și de marfă, hotelul, turnul de control al traficului aerian, extinderea liniei de troleibuz de la Bălți la BZY a fost lăsată autorităților locale.[5][6][7]

Raport de concluzie privind durabiiitatea suprafețelor la aeroport Bălți-Leadoveni
Raport de concluzie privind durabiiitatea suprafețelor la aeroport Bălți-Leadoveni
Raport de concluzie privind durabiiitatea suprafețelor la aeroport Bălți-Leadoveni

Alegerea amplasării pistei a fost făcută cu atenție, luând în considerare mijloacele tehnice și inginerice avansate, în special direcția vânturilor și lipsa de ceață stabilă pe amplasamentul pistei actuale la Aeroportului Internațional Bălți. Spre deosebire de alte aeroporturi din Moldova, precum din Româniași Ucraina, Aeroportul Internațional Bălți poate fi operat în orice condiții meteorologice. Pista de pe Aeroportul Internațional Bălți se află la o altitudine de 231 de metri, cu dealuri înconjurătoare până la 100 de metri[8].

Act de certificare a primului zbor tehnic pe aeroportului Bălți-Leadoveni

Primul zbor tehnic de pe pista noului aeroport Bălți a fost efectuat la 28 decembrie 1987 cu AN-24 de către reprezentanții unei comisii de testare a Autorității Aviației Civile din Moldova. La 31 octombrie 1989, autoritatea a stabilit conformitatea semnalelor luminoase de aviație instalate la BZY. La 22 februarie 1990, Institutul de Cercetări de Stat pentru Proiectare și Prospectare a Aviației Civile "Aeroproject"[9] a confirmat numărul de clasificare a pavajului și a indicat avioanele care pot fi operate la BZY fără restricții: IL-18, AN-12, YAK- 42, TU-134. La 8 iunie 1990, BZY a fost certificat, confirmând că avioanele de tip TU-134, AN-24, YAK-40 și alte tipuri de avioane din categoriile a III-a și a IV-a pot fi operate liber la BZY, precum și orice fel de elicoptere. La data de 31 mai 1994, "Aeroproject" a confirmat și capacitatea BZY de operare a Tupolev Tu-154 (un avion pe zi) și Iliușin Il-76T (50 de avioane anual cu greutate: 160 tone / 352.739,6 lire).

Certificat de confirmare a operării aeroportului Bălți-Leadoveni cu aeronave TU-154 și IL-76T

După deschiderea oficială la sfârșitul anilor 1980, BZY a fost operat atât flota proprie a întrprinderii de stat Moldaeroservice încât și de avioane de la Chișinău ale fostei filiale moldovenești a companiei sovietice Aeroflot. În acel moment, aeroportul a fost numit Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni și a devenit cel mai important aeroport din nordul Moldovei cu aproximativ 20 curse/destinații internaționale săptămânale. După independența Moldovei în 1991, aeroportul a fost utilizat de compania Air Moldova, succesorul companiei de stat cu celorlalte aeronave sovietice ale companiei Aeroflot.

Conform planurilor anterioare, a fost planificată construirea a două terminale, unul pentru pasageri și unul pentru cargo, precum și un turn de control. Înainte de destrămarea URSS, aeroportul a fost conectat, prin zboruri directe, la aproape 20 de destinații din fosta Uniune Sovietică, inclusiv Moscova, St Petersburg, Kiev, Simferopol și Sochi.

Au existat câteva tentative de reanimare a aeroportului, prin „recomandări” insistente în adresa Air Moldova de a executa zboruri de pe acest aeroport Din 1992 au existat tentative de organizare a curselor regulate din Balți spre Moscova, însă, au fost anulate din motive economice, fără ca aceste motive economice să fie explicate în raportul citat[10]. Conform Ziarului de Gardă, autorul acestui raport "Ex–directorul general al Companiei "Air Moldova", Dorin Timciuc, impreuna cu subalternii sai, directorul financiar Radu Bezniuc si seful Departamentului financiar, Alexandru Crigan, au fost arestati, fiind suspectati de "insusirea in proportii deosebit de mari din avutul public"(art. 195, al. 2), infractiune si mai grava decat cea incriminata lui Pasat, care prevede detentie de pana la 25 ani. Cei trei sunt anchetati penal de majorarea comisioanelor la biletele de calatorie pe rutele companiei "Air Moldova" si pe rutele combinate."[11]

Operator[modificare | modificare sursă]

Ordin nr. 79 al Administrației de Stat a Republicii Moldova pentru Aviația Civilă

Întreprinderea de Stat „Moldaeroservice”, a fost fondată in anul 1966 ca „Detașament Avia Unit Bălți” și redenumită în anul 1996 în „Moldaeroservice”. Odată cu destrămarea URSS serviciu de control și supraveghere a spațiului aerian a devenit aparte ca întreprinderea de stat „MoldATSA”. Astfel, intreprinderea devine sinestătătoare ca Î.S.„Moldaeroservice” cu propriul bilanț. În administrare avînd : aeroportul internațional Bălți-Liadoveni (145 ha), aeroportul Bălți-oraș (136 ha), personal profesional, construcții și încăperi necesare pentru procesul tehnologic și productiv, aeronave de tip An-2 și Mi-2. În conformitate cu Autorizația de Operator Aerian № Md 001, emisă de Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova, întreprinderea efectuiază următoarele operațiuni: Zboruri de Ambulanță aeriană (Ambulance flights), zboruri de observare (Observation flights), zboruri de căutare – salvare (Search and rescue operations), zboruri de reclamă și agrement, zboruri în folosul sectorului agrar și silvic.[12]

Dezvoltărea aviației civile în regiunea de nord a Moldovei continuă după anul 1944, cînd pe fostul aerodrom militar din Bălți au aterizat avioanele de două locuri tip PO-2, apoi și avioane tip IAK-12 din Chișinău. Avioanele menționate transportau poșta în direcțiile: Bălți, Cuhnești, Ocnița, Glodeni și în caz de necesitate luau și cîte 1-2 pasageri pînă la Chișinău. Așa, la 15 mai 1947, pe baza acestuia aerodrom a fost deschis un punct avia de deservire a zborurilor din Bălți. În același an a fost poziționat un zvenou din 3 avioane IAK-12 din Chișinău la Bălți, care transportau poștă și marfă, ca mai apoi, peste un an, să fie întrebuințate pentru transport de pasageri, personal medical în localități, transportarea pacienților grav bolnavi la spitatelele din capitală și folosirea în agricultură. În acea perioadă de după război, aviația civilă era foarte necesară. Primul comandant al echipei avia din Bălți a fost Voronțov A.N. În anul 1954 a fos dată în exploatare clădirea aerogării din Bălți cu servicii aeroportule și pe aerodrom au început aterizările avioanelor prefăcute din militare în civile de tip LI-2, cu care era posibilă călătoria spre Lvov, Ivano-Francovsc, Cernăuți.

Din anul 1961 Aeroport Bălți-Oraș a început primirea aterizărilor de avioane IL-14 și transportarea de pasajeri pe rute cu distanțe mai lungi în orașele mai îndepărtate a fostei URSS. Așa a fost formată prima escadrilă avia din Bălți. Dar, cel mai important pentru întreprindere este anul 1966, în care, conform ordinului Ministrului Aviației Civile URSS, în baza escadriliei avia de avioane IAC-12 și An-2, a fost format detașamentul avia nr.281 și împreună cu serviciile aeroportului formînd “Detașamentul Avia Unit din Bălți”. Comandatul detașamentului de zbor nr.281 a fost numit Zavadschii Nicolae, șeful aeroportului – Ovcinicov Petru, șeful bazei deservire tehnică a NA – Șerstiuc Victor și conducătorul “Detașamentului Avia Unit Bălți” – Bezdenejnîh Vitalie. Printre comandanții detașamentului de zbor au fost: Liciman Alexei, Iliacov Evghenii, Bajucov Anatolii, Alexeev Alexei, Burma Vasilii, Tomac Ivan, Rîșcovoi Vladimir, actualmente Cenin Valeriu. Printre conducătorii bazei deservire tehnică a NA au fost: Rotari Grigore, Boris Cabac, actualmente - Gherța Victor. Serviciul de navigabilitate a fost condus de Covalciuc Dmitrie, iar serviciul de pasageri efectuat de Rîbacova Maria, Ojegov Alexandr, Soloviov Leonid. Serviciul aeroport și deservire la sol a fost condus de Lobanov Petru, Biriucov Rașid, Gubarev Dmitrie, actualmente - Barabaș Vasile. Pe întreg parcurs de dezvoltare, întreprinderea a suportat multe etape de restructurare și avansare. Dar, cel mai pronunțat a fost anul 1989 – anul de dare în exploatare a pistei betonate de decolare în aeroportul nou construit Bălți-Leadoveni, datorită căruia beneficiarii regiunii de nord a RM au căpătat posibilitate de călătorii aeriene în 14 orașe din fosta URSS cu avioanele de tip An-24, Tu-134, L-410, pînă în anul 1993.

Așezare geografică a pistei[modificare | modificare sursă]

Screenshot consultării www.geoportal.md

Actuală pistă la aeroport Bălți-Leadoveni este ultima și cea mai tânără construită în Republica Moldova. Locația geografică a fost aleasă cu ultimele standarde în domeniul navigației aeriene Si are aceeiasi orientare magnetică (nord 15, sud 33) ca și mai multe aeroporturi internaționale din lume (1) Chicago O'Hare International Airport 2) Ted Stevens Anchorage International Airport

3) National Ronald Reagan Airport (Washington, DC) 4) Aspen-Pitkin County Airport (Aspen, CO) 5) Belfast Municipal Airport 6) Helsinki International Airport 7) Warsaw International Airport (Chopin Okecie) 8) Baltimore Washington International Airport 9) New Ulm Municipal Airport (Minnesota) 10) Shuttle Landing Facility (Merritt Island in Brevard County, Florida, USA, part of the John F. Kennedy Space Center (KSC), and was used by NASA's Space Shuttle landings)[[1]] 11) Sumburgh Airport (Island) 12) Kuala Lumpur International Airport 13) Chennault International Airport (Lake Charles, Louisiana) 14) Maribor Edvard Rusjan Airport (Slovenia) 15) Iasi International Airport 16) EuroAirport (Basel - CH, Mulhouse - FR, Freiburg - DE), inclusiv și ca centru de lansare a navetelor spațială în Florida, Statele Unite ale Americii.

Screenshot consultării www.geoportal.md

Operabiliatea în orice condiții meteroglice asigură altitudinea pistei de 231 metri și vale împrejur până la 100 de metri, ceea ce asigură absența condițiilor pentru crearea ceții stabile, ținând și cont de roza vânturilor în acest loc particular. Prin observațiile meteroogice s-a constatat că când pistele aeroporturilor și aerodromurilor împrejur (Chișinău, Iași, București, Marculesti, Odesa și Kiev) sunt închise pentru operare sau au vizibilitatea redusă, pista la aeroportul Bălți-Leadoveni rămâne operabilă cu mai mare vizibilitate, atât orizontală încât și verticală.[13]

Facilități[modificare | modificare sursă]

Certificat de conformitate a echipamentului de iluminat si de semnalizare la aeroport Bălți-Leadoveni

În conformitate cu raportul planului de activitate din data de 1 martie 2013, stabilit în cadrul unei inspecții efectuate de Autoritatea Aviației Civile din Moldova, au fost verificate următoarele servicii la BZY: Pasageri și bagaje - Serviciile generale, Ticketing și aeroporturi, Călătoriile cu pasageri, Bagaj.[14]

Tabel de corespondență a PCN vs. ACN privind pista la aeroport Bălți-Leadoveni

În urma unei scurte notificări publicate pe site-ul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor din Moldova[15], BZY se află pe teritoriul regiunii Râșcani, cu o suprafață de 144,5567 ha și include un aerodrom, un terminal de pasageri, o instalație de manipulare a bagajelor, clădiri și construcții care asigură procesul tehnologic (un hangar metalic, un generator electric diesel pentru rezervă autonomă, o piață în fața terminalului de pasageri, locuri de parcare pentru vehicule de teren speciale și altele), precum și o suprafață care poate fi utilizată pentru dezvoltarea infrastructurii BZY.

Conform deciziei nr. 32 a Curții de Conturi a Moldovei din data de 25 mai 2007, Aeroportul Internațional Bălți a fost confirmat ca fiind conform cerințelor OACI, deși a fost gestionat neregulat cu contabilitatea ineficientă de către direcția Moldaeroservice.[16]

La 30 august 2007, în conformitate cu Decizia nr. 987, Guvernul Republicii Moldova a decis să identifice și să realizeze măsuri pentru eficiența economică a Aeroportului Internațional Bălți (și aeroportul Cahul) în Republica Moldova până în 2012, pentru a încuraja și stimula investițiile, private în aceste aeroporturi[17].

La 29 octombrie 2010, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Decizia nr. 983, în temeiul căreia a obligat Zona economică liberă Bălți să construiască bunuri imobiliare pe teritoriul Aeroportului Internațional Bălți în schimbul proprietății imobiliare bunurile transferate în Zona Economică Liberă Bălți din fostul Aeroportul Bălți-Oraș[18]. Până în ziua de astăzi Zona economică liberă Bălți nu a început lucrări de construcții pe teritoriul Aeroportului Internațional Bălți, deși Zona Economică Liberă Bălți a construit deja active imobiliare în scopuri de afaceri pe parcelele de teren primite de la Aeroportul Bălți-Oraș. Aeroportul Internațional Bălți este administrat de îS „Moldaeroservice” și are o suprafață de 144 ha.

Actualitate[modificare | modificare sursă]

Cu tot că certificatul de exploatare a aeroportului international Bălți-Leadoveni i-a fost suspendat în septembrie 2015 de AAC RM la solicitarea directorului AAC RM, la sfârșitul anului 2016 compania germano-elvețiană Militzer & Münch și-a anunțat intenția de a investi în modernizarea aeroportului precum și in prelungirea pistei aproximativ 50 milioane euros.[19][20]

În decenbrie 2015 a apărut o petiție online pentru reluarea zborurilor regulate de la aeroportul Bălți-Leadoveni.[21][22]

În 2016, Polo Invest și-a făcut publică intenția de a investi în aeroportul international Bălți-Leadoveni cam 40 milioane euros.[23]

Personalități legate de istoria aviației Bălțene[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Informație despre Aeroportul Internațional Bălți pe airport-data.com
  2. ^ Raport privind EVALUAREA IMPACTULUI SOCIAL și ASUPRA MEDIULUI: Proiectul privind interconectarea electrică între Bălți (Moldova) și Suceava (România). Iulie 2010, p. 15. Accesat 11 iulie 2011.
  3. ^ Studiu de fezabilitate privind crearea Parcului Industrial în cadrul Zonei Economice Libere “Bălți” mun. Bălți. Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Direcția dezvoltarea tehnologică și competitivitate (Chișinău), 2011, p. 29. Accesat 11 iulie 2011.
  4. ^ https://romaniaimaginideierisiazi.wordpress.com/2014/10/30/transportului-aerian-in-bucovina-si-basarabia-interbelica/
  5. ^ https://www.ebrd.com/news/2014/new-trolleybuses-for-blti.html
  6. ^ https://ec.europa.eu/europeaid/blending/balti-trolleybus-company-project_en
  7. ^ http://ymtram.mashke.org/moldova/balti/
  8. ^ http://geoportal.md/ru/default/map#lat=300093.168668&lon=153598.187244&zoom=5&layers=226,_base10,_base11,_base6,_base5
  9. ^ http://www.aeroproject.ru
  10. ^ Bezniuc, Radu (). Perspectivele de reformare a sectorului serviciilor de transport aerian din Republica Moldova în contextul negocierii viitorului Acord de liber schimb între Republica Moldova și Uniunea Europeană (PDF). Chișinău: „Bons Offices”,. p. 52. 
  11. ^ https://www.zdg.md/33/investigatii/1.php
  12. ^ http://www.helicopter.md/rom/rezerv-0a4e7a8b960789c728cb49861d2e63c6.html
  13. ^ https://esp.md/podrobnosti/2019/02/14/belchanka-meteorolog-belckiy-aeroport-raspolozhen-luchshe-chem-kishinyovskiy
  14. ^ http://www.caa.md/modules/filemanager/files/documentum/Plan_de_activitate_2013.pdf
  15. ^ https://web.archive.org/web/20161011224856/http://www.mtid.gov.md/ro/content/cu-privire-la-situația-aeroportului-internațional-bălți-leadoveni-rectificat
  16. ^ http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=324856
  17. ^ http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=325222
  18. ^ http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=336491
  19. ^ https://www.chirinciuc.md/english-despre-cheltuieli-nejustificate-timp-si-reactivarea-aeroportului-international-balti-leadoveni/
  20. ^ http://www.infotag.md/reportaje/772239/
  21. ^ https://drive.google.com/file/d/0ByzeBJ2v1kVpRFp3akFxdFF0UUE/view
  22. ^ https://esp.md/podrobnosti/2016/09/08/belckiy-aeroport-dolzhen-sostavit-konkurenciyu-kishinyovskomu
  23. ^ https://banci.org/news/v-respublike-moldova-planiruetsya-vosstanovit-aeroport-belcy-lyadoveny-297
  24. ^ https://books.google.co.uk/books?id=1b2nCwAAQBAJ&pg=PA69&lpg=PA69&dq=pokryshkin+beltsy&source=bl&ots=NLzozcTlUv&sig=ACfU3U0s3QxTkErsgRMDQ5dy1c3ek4pHoQ&hl=ru&sa=X&ved=2ahUKEwiI2_rYx7DjAhVeThUIHaqfB9w4ChDoATAFegQICRAB#v=onepage&q=pokryshkin%20beltsy&f=false
  25. ^ http://www.stormbirds.com/eagles/units/JG_77/ii_jg_77/Schmidt_Rudolf.htm
  26. ^ http://www.airwar.ru/history/aces/ace2ww/pilots/lyadov.html
  27. ^ https://www.stern.de/politik/geschichte/serie-teil-3-hitlers-eiskalter-vollstrecker-3506320.html
  28. ^ https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Baștan
  29. ^ https://www.facebook.com/petitionbaltiairport/photos/a.1015070028555549/1636234066439139/?type=3&theater
  30. ^ https://nordnews.md/stiati-ca-un-fost-inginer-al-boeing-707-si-al-simulatorului-de-zbor-pe-luna-este-originar-din-balti/

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Aeroportul Internațional Bălți