Aeroportul Bălți-Oraș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Aeroportul Bălți-Oraș a fost un aeroport din municipiul Bălți, Republica Moldova, îndeplinind funcția de aeroport local. Aeroportul Bălți-Oraș se afla nemijlocit în aria orașului Bălți, în sud-estul cartierului Slobozia Nouă, la ieșirea spre autoruta Bălți-Soroca. Orașul Bălți mai este deservit de un alt aeroport: Aeroportul Internațional Bălți-Leadoveni.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Aerogara pasageri de după război la Aeroportul Bălți-Oraș exploatată de Aeroflot[modificare | modificare sursă]

După ce Bălți a intrat sub jurisdicția URSS și sfârșitul celui de-al Doilea război mondial, Aeroflot a ajuns la Bălți, compania creată pe baza fuziunii Ukrvozdukhput și Dobrolet la 1 noiembrie 1930. Dobrolyot provenea de la Deruluft, o companie germano-rusă creată la 8 noiembrie 1921. Dezvoltarea aviației civile în regiunea de nord a Moldovei continuă după 1944, când două aeronave Po-2 au aterizat pe fostul aerodrom militar din Bălți, iar apoi aeronavele Yak-12 din Chișinău. Avioanele aparțineau filialei Moldovei a companiei Aeroflot. Aceste aeronave transportau poștă în următoarele direcții: Bălți, Cuhnești, Ocnita, Glodeni și, după necesitate, 1-2 pasageri către Chișinău. Așadar, pe 15 mai 1947, pe baza acestui aerodrom, a fost deschisă o bază de servicii aeronautice și aviatice la Bălți. În același an, trei aeronave Yak-12 au fost dislocate de la Chișinău la Bălți, care transportau poștă și marfă, iar apoi în anul următor au fost folosite pentru transportul pasagerilor, transportul personalului medical în localități, transportul pacienților grav bolnavi la spitalele de capital și transportul în domeniul agriculturii și silviculturii. În acea perioadă postbelică, aviația civilă era foarte necesară. Primul comandant al escadrilei Întreprinderii Aviației Bălți a fost A. N. Vorontsov. În 1954, terminalul aeroportului din Bălți a fost dat în exploatare împreună cu serviciile aeroportuare și a început operarea regulară aeronavelor militare Li-2 modificate în aeronave civile, ceea ce a permis zborurile către Lviv, Ivano-Frankivsk și Cernăuți.

http://www.helicopter.md/rom/rezerv-0a4e7a8b960789c728cb49861d2e63c6.html

Pe parcursul celui de al doilea război mondial Aeroportul „Bălți-Oraș” a fost unul din cele mai importante aeroporturi din regiune. Aeroportul Bălți-Oraș, împreună cu pistele pentru elicoptere, a fost folosit în domeniul serviciilor publice, al agriculturii, cât și pentru zboruri ocazionale și de scurtă durată între raioanele Republicii Moldova. Aeroportul avea o suprafața de 136,49 ha și era admnistrat de ÎS „Moldaeroservice”, fondat de către Ministerul Transporturilor și Infrastrcturii Drumurilor.

Prin Hotărîrea Guvernului nr.983 din 19 octombrie 2010 „Cu privire la transmiterea unor bunuri imobile”, tot terenul aeroportul s-a transmis în gestiunea Ministerului Economiei pentru utilizare în vederea extinderii activității ZEL „Bălți”. Pe terenul primit va fi creat un Parc Industrial și un Business Incubator.[1][2]

Operator[modificare | modificare sursă]

Întreprinderea de Stat „Moldaeroservice”, a fost fondată in anul 1966 ca „Detașament Avia Unit Bălți” și redenumită în anul 1996 în „Moldaeroservice”. Odată cu destrămarea URSS serviciu de control și supraveghere a spațiului aerian a devenit aparte ca întreprinderea de stat „MoldATSA”. Astfel, intreprinderea devine sinestătătoare ca Î.S.„Moldaeroservice” cu propriul bilanț. În administrare avînd : aeroportul internațional Bălți-Liadoveni (145 ha), aeroportul Bălți-oraș (136 ha), personal profesional, construcții și încăperi necesare pentru procesul tehnologic și productiv, aeronave de tip An-2 și Mi-2. În conformitate cu Autorizația de Operator Aerian № Md 001, emisă de Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova, întreprinderea efectuiază următoarele operațiuni: Zboruri de Ambulanță aeriană (Ambulance flights), zboruri de observare (Observation flights), zboruri de căutare – salvare (Search and rescue operations), zboruri de reclamă și agrement, zboruri în folosul sectorului agrar și silvic.[3]

Dezvoltărea aviației civile în regiunea de nord a Moldovei continuă după anul 1944, cînd pe fostul aerodrom militar din Bălți au aterizat avioanele de două locuri tip PO-2, apoi și avioane tip IAK-12 din Chișinău. Avioanele menționate transportau poșta în direcțiile: Bălți, Cuhnești, Ocnița, Glodeni și în caz de necesitate luau și cîte 1-2 pasageri pînă la Chișinău. Așa, la 15 mai 1947, pe baza acestuia aerodrom a fost deschis un punct avia de deservire a zborurilor din Bălți. În același an a fost poziționat un zvenou din 3 avioane IAK-12 din Chișinău la Bălți, care transportau poștă și marfă, ca mai apoi, peste un an, să fie întrebuințate pentru transport de pasageri, personal medical în localități, transportarea pacienților grav bolnavi la spitatelele din capitală și folosirea în agricultură. În acea perioadă de după război, aviația civilă era foarte necesară. Primul comandant al echipei avia din Bălți a fost Voronțov A.N. În anul 1954 a fos dată în exploatare clădirea aerogării din Bălți cu servicii aeroportule și pe aerodrom au început aterizările avioanelor prefăcute din militare în civile de tip LI-2, cu care era posibilă călătoria spre Lvov, Ivano-Francovsc, Cernăuți.

Din anul 1961 Aeroport Bălți-Oraș a început primirea aterizărilor de avioane IL-14 și transportarea de pasajeri pe rute cu distanțe mai lungi în orașele mai îndepărtate a fostei URSS. Așa a fost formată prima escadrilă avia din Bălți. Dar, cel mai important pentru întreprindere este anul 1966, în care, conform ordinului Ministrului Aviației Civile URSS, în baza escadriliei avia de avioane IAC-12 și An-2, a fost format detașamentul avia nr.281 și împreună cu serviciile aeroportului formînd “Detașamentul Avia Unit din Bălți”. Comandatul detașamentului de zbor nr.281 a fost numit Zavadschii Nicolae, șeful aeroportului – Ovcinicov Petru, șeful bazei deservire tehnică a NA – Șerstiuc Victor și conducătorul “Detașamentului Avia Unit Bălți” – Bezdenejnîh Vitalie. Printre comandanții detașamentului de zbor au fost: Liciman Alexei, Iliacov Evghenii, Bajucov Anatolii, Alexeev Alexei, Burma Vasilii, Tomac Ivan, Rîșcovoi Vladimir, actualmente Cenin Valeriu. Printre conducătorii bazei deservire tehnică a NA au fost: Rotari Grigore, Boris Cabac, actualmente - Gherța Victor. Serviciul de navigabilitate a fost condus de Covalciuc Dmitrie, iar serviciul de pasageri efectuat de Rîbacova Maria, Ojegov Alexandr, Soloviov Leonid. Serviciul aeroport și deservire la sol a fost condus de Lobanov Petru, Biriucov Rașid, Gubarev Dmitrie, actualmente - Barabaș Vasile. Pe întreg parcurs de dezvoltare, întreprinderea a suportat multe etape de restructurare și avansare. Dar, cel mai pronunțat a fost anul 1989 – anul de dare în exploatare a pistei betonate de decolare în aeroportul nou construit Bălți-Leadoveni, datorită căruia beneficiarii regiunii de nord a RM au căpătat posibilitate de călătorii aeriene în 14 orașe din fosta URSS cu avioanele de tip An-24, Tu-134, L-410, pînă în anul 1993.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Zona Economică Liberă "Bălți" va fi extinsă. Timpul, 24 septembrie 2010. Accesat 11 iulie 2011.
  2. ^ Studiu de fezabilitate privind crearea Parcului Industrial în cadrul Zonei Economice Libere “Bălți” mun. Bălți. Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Direcția dezvoltarea tehnologică și competitivitate (Chișinău), 2011. - 87 p. Accesat 11 iulie 2011.
  3. ^ http://www.helicopter.md/rom/rezerv-0a4e7a8b960789c728cb49861d2e63c6.html
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Aeroportul Bălți-Oraș