Sari la conținut

Scuarul Maria

47°45′19″N 27°55′31″E / 47.75528°N 27.92528°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Scuarul Maria
TipGrădină publică regulară franceză⁠(d)
AmplasareBălți
47°45′19″N 27°55′31″E ({{PAGENAME}}) / 47.75528°N 27.92528°E47.75528; 27.92528
Suprafață3 ha
Deschis1818
Adresăstr. Alexandr Pușkin (fosta strada Regina Maria)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Scuarul Maria[1] (până în 2022: Parcul Andrieș)[2] este situat în zona centrală istorică a orașului Bălți între străzile Moscova (est), Pușkin (sud) și Mihai Sadoveanu (vest), fiind adiacent, la nord, hotelului „Bălți” și ocupând o suprafață de 32767 m2 cu un perimetrul exterior de 805 metri[3]

Statut

[modificare | modificare sursă]

Scuarul Maria, denumit colocvial în epoca sovietică ca „Parcul Pușkin”[4] a fost recunoscut, fără mențiunea numelor denumirilor sovietică și post-sovietică, ca monumentul național de arhitectură si a fost introdus în lista monumentelor ocrotite de stat din Republica Moldova, secțiunea Bălți, sub numărul 38. Construirea oricăror clădiri/obiecte pe teritoriul parcului este interzisă.[5]

Istoric

[modificare | modificare sursă]
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Primul plan de urbanism general Bălțiului aprobat de Nicolae I al Rusiei la 9 februarie 1845
Planul de urbanism general al orașului din 1856

Parcul, ca grădină publică a școlii grădinărești franceze⁠(d), împreună cu o oranjerie și drumuri pietonale cu forme geometrice regulare simetrice, a fost fondat în 1818. Locația grădinii publice este confirmată de primul plan de urbanism al orașului din 1845, aprobat de împăratul rus Nicolae I.[6] După ce împărăteasa rusă Maria Alexandrovna s-a oprit la Bălți în 1856,[7][8] grădina a fost desemnată sub numele ei[necesită citare] și această grădină a fost păstrată în forma ei originală de către nepoata primei Marii menționate mai sus - Regina Maria a României în timpul Regatului României. Strada Sadoveanu de astăzi, din partea de vest a parcului, se numea strada Reginei Maria în perioada românească.

În perioada sovietica, după ocupația orașului Bălți de către Uniunea Sovietică, nu se menționează istoria parcului și relația lui cu mai multe case regale ale Europei: Casa Romanov, Casa Hessiană, dinastia Saxa-Coburg-Gotha și Hohenzollern-Sigmaringen. Termenul grădină publică a încetat să mai fie folosit (fie în română, fie în rusă, considerat ca un franțuzism din epocile monarhice), iar parcul a început să fie numit „Parcul Pușkin”. La începutul anilor '60, au început să fie instalate în parc bâlciuri, care s-au suprapus designului geometric al traseelor simetrice ale drumurilor pietonale din parc.

Dacă la începutul epocii sovietice, consiliul orășenesc a fost implicat în cultura silvică a parcului, treptat silvicultura în Scuarul Maria a căzut în degradare, arbuștii și copacii ne mai fiind îngrijiți în mod regulat. În 2018, Primăria municipiului Bălți a încercat să taie complet mai mulți copaci, deși tăierea regulată a plantelor corespunzătoare tipului inițial al parcului - un parc de tipul școlii parcurilor franceze - nu a fost întreprinsă până în prezent.

Spre finele anilor 80, înainte de desființarea Uniunii sovietice, în spatele parcului (strada Moscova) a fost construit clădirea impozantă, în stilul realismului socialist, a secțiunii Bălțene a KGB.

Statut de protecție

[modificare | modificare sursă]

Parcul este un monument arhitectural de importanță națională inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat cu nr. 39 (municipiul Bălți).[9] Conform Registrului, datează din 1869. Până în mai 2025 era înregistrat simplu ca „Parc”; ulterior apare ca „Scuarul Maria” în Registru.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Decizia nr. 16/7 din 25.11.2022 a Consiliului Municipal Bălți, cu privire atribuirea denumirii spațiului verde din str. Alexandr Pușkin.
  2. ↑ Consiliul Național al Monumentelor Istorice își exprimă îngrijorarea față de intervențiile ilegale din ultimii ani asupra „Parcul Andrieș” din mun. Bălți
  3. ↑ ru „В Бельцах обсуждают законность построек в единственном детском парке”. point.md. . Accesat în .
  4. ↑ ru Петрусевич, Наталья (). „Группа бельчан предложила придать новый статус парку «Андриеш»”. SP (ziar). Accesat în .
  5. ↑ ru „Нужен закон, который позволит всё это снести» - Общественник и мэр в прямом эфире рассказали, когда и как отдавалась земля в парке”. BTV. . Accesat în .
  6. ↑ ru Михалевский, Руслан (). „Год 1845-й”. baltigraphia.md. Accesat în .
  7. ↑ ru Гуцу/Рошка, Т./А. „И в летний сад гулять водил!”. gzt.md. Arhivat din original la . Accesat în .
  8. ↑ ru „«Бельцы архивные». 1856 год — основание городского сада (ныне парк «Андриеш»)”. BTV. . Accesat în .
  9. ↑ „Hotărâre nr. 101 din 22-05-2025 privind modificarea Registrului monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1531/1993”. Parlamentul Republicii Moldova. Accesat în .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Scuarul_Maria&oldid=17263216