Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă

Ansamblul castelului Bethlen-Haller
Poziționare
Coordonate	46.255773°N 24.173499°E ({{PAGENAME}})46.255773; 24.173499
Localitate	sat Cetatea de Baltă; comuna Cetatea de Baltă
Comună	Cetatea de Baltă
Țara	România
Adresa	Str. Libertății
Edificare
Data finalizării	sec. XVII - XVIII
Clasificare
Cod LMI	AB-II-a-A-00201
Cod RAN	3967.05.01

Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă (august 2025)

Poarta de acces în interiorul castelului

Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă este un ansamblu de monumente istorice aflat pe teritoriul satului Cetatea de Baltă; comuna Cetatea de Baltă.

Ansamblul este format din următoarele monumente:

• Castelul Bethlen - Haller (cod LMI AB-II-m-A-00201.01)
• Anexe (cod LMI AB-II-m-A-00201.02)

Istoric

Comuna Cetatea de Baltă (Küküllővár-Cetatea Târnavei) se află pe DJ 107, între Târnăveni și Blaj, pe malul Târnavei Mici. Prima atestare documentară datează din anul 1177 cu denumirea villa Cuculiensis castri. Numele localității sugerează existența unei fortificații, care, ar putea fi asociată cu impunătorul castel de pe colină. Însă ruinele cetății nu se află sub castel, ci la sud-vest de acesta. Teoria suprapunerii celor două clădiri a fost infirmată de cercetările arheologice.

Actualul castel datează din prima jumătate a secolului al XVII-lea, fiind construit probabil între 1622 și 1624, când domeniul îi aparținea lui István (Ștefan) Bethlen de Iktár, fratele principelui Transilvaniei, Gábor (Gabriel) Bethlen de Iktár.

Castelul Bethlen-Haller a avut peste 45 de proprietari, purtând astăzi numele primului și ultimului său stăpân de descendență nobilă.

După o lungă serie de proprietari castelul a ieșit din posesia familiei Bethlen de Iktár, iar în anul 1757 Gábor Bethlen de Bethlen a cumpărat de la Trezorerie domeniul de la Cetatea de Baltă, împreună cu cel de la Iernut și l-a cedat în același an fratelui său, Miklós (Nicolae). Acesta a renovat castelul între 1770 şi 1773, adăugându-i elemente decorative baroce. Tot el a construit și o scară nouă, a distrus zidul cetății și a dispus adăugarea unei capele, grajduri și unei porți (distrusă în 1972). Tot în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în jurul castelului a fost amenajată o grădină franceză, împodobită cu un labirint, un turn chinezesc, și o oranjerie. În grădină au fost plantate plante exotice, printre care portocali și lămâi, ananas, aloe și smochini.

Ultimul proprietar din familia Bethlen de Bethlen a fost Márkus Bethlen. Domeniul a fost vândut de acesta (sau pierdut la cărţi, după cum menţionează alte surse) în a doua jumătate a sec. al XIX-lea familiei Haller, în posesia căreia a rămas până în momentul exproprierii din 1948.

În perioada comunistă, castelul a avut diverse destinații. A fost folosit ca grânar, clădire de birouri iar ulterior transformat în secție de șampanizare aferentă IAS Jidvei. Prin această conversie au dispărut piesele originale de mobilier și decoraţiunile interioare.

După 1989, castelul a fost retrocedat familiei Haller, care l-a vândut în anul 1999 familiei Necşulescu, proprietarii companiei Jidvei, cu condiția renovării clădirii.

A funcţionat în continuare o perioadă ca secţie de șampanizare, după care, în 2003, au început lucrările de restaurare și reamenajare, făcute din fonduri proprii, cu materiale cât mai apropiate de cele originale. Restaurarea s-a încheiat în anul 2019.

În prezent, imaginea castelului este asociată cu vinul Jidvei și a devenit o importantă destinație turistică, camerele fiind amenajate în turn și în curtea castelului. A fost premiat cu locul I la Top Hotel Awards 2024 și 2025 pentru Best Winery Accommodation.

• 
  Zona de cazare din curtea castelului
• 
  Zona de cazare din curtea castelului
• 
  Zona de cazare din curtea castelului
• 
  Zona de cazare din curtea castelului
• 
• 
• 
• 

Trăsături

Castelul are un plan tipic renascentist, constând într-un volum compact, rectangular, fără curte interioară, cu cini turnuri acoperite, patru sunt circulare și amplasate la colțuri. Al cincilea turn, alipit uneia din fațadele secundare, are o formă octogonală și adăpostește o scară din lemn, bine conservată. Se aseamănă ca plan cu Castelul Pekry-Radák din Ozd.

Castelul are subsol, parter și etaj. Camerele de la parter erau dependințe sau destinate servitorilor, iar încăperile de la etaj erau destinate familiei nobiliare.

Camerele din subsol sunt acoperite cu bolți semicirculare din cărămidă, încăperile de la parter sunt acoperite cu bolți cu penetrații, specifice perioadei Renașterii, iar încăperile de la etaj sunt acoperite cu bolți de cărămidă, așezate între grinzi de metal, sistem de acoperire specific secolului XIX, care a înlocuit, probabil, tavanele casetate din lemn sculptat, pictate de Mathias Veress.

Tot la interior se păstrează valoroase ancadramente de uși, realizate din piatră, sculptate în manieră renascentistă.

• 
• 
• 
• 
• 

Scara principală de acces, confecționată din lemn, se află în partea din față a castelului și are în capăt o terasă închisă cu tâmplărie de lemn.

Scara, împreună cu terasa au fost adăugate ulterior construcției castelului, în secolul al XVIII-lea.

• 
• 
• 
• 

În stânga porții de acces în incintă se află anexele. Pe marginea colinei se află capela, iar la baza colinei, izolat, se afla fostul grânar (care în 2011 era aproape distrus).

Scara de lemn

Accesul la nivelele superioare se făcea pe o scară de lemn de stejar, construită în spirală, în Europa se mai păstrează doar câteva scări de lemn din perioada respectivă.

Exista o legendă, neconfirmată, conform căreia pe partea de jos a scării se putea intra într-un tunel care lega Castelul Bethlen-Haller de Castelul Bethlen din Sânmiclăuș, aflat la 15 km distanță.

Pe pereții care înconjoară scara există o colecție de ceasuri cu pendul, care îi aparțin lui Claudiu Necșulescu, proprietarul companiei Jidvei, care în fiecare an, la aniversarea zilei de naștere, primește cadou un ceas, care se alătură colecției expuse.

• 
• 
• 
• 
• 
• 

Sala mare de primire

În sala mare de primire, situată la parter, se află un portal de piatră în stil renascentist, care decorează intrarea în turnul cu ceasurile menționate anterior.

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Din sala mare de primire se coboară în sala mare de degustare pe trepte de lemn de stejar care datează din 1560.

• 
• 
• 
• 

Blazonul nobiliar

Este expus tot în sala de primire. Familia Haller a locuit în castel până la naționalizare, iar blazonul acesteia, care se afla încastrat pe vechea poartă de intrare, a fost găsit spart pe malul râului Târnava Mică, fiind ulterior restaurat.

• 
  Stema de alianță prin căsătorie a contelui Miklós Bethlen de Bethlen și a contesei Katalin Csáky de Körösszeg și Adorján
• 
  Prima familie avea ca însemn heraldic un șarpe
• 
  iar cea din urmă un cap tăiat de tătar
• 
  Blazonul era amplasat pe fațada principală a porții de acces în ansamblu, așa cum se poate vedea în imaginile de arhivă
• 
  Blazonul familiei Haller

Inscripțiile

Un fost element decorativ poartă inscripția „Anno 1773. Arcem hane restauri, innovari et adornari fecit excel. ac. Illus. d. Comes Nicolaus de Bethlen Sacrae S. Reg. Mai. Camerarius status et gubern. act int. consiliarius et per magnum Tranniae principatum thesaurarius regius 1773”. A făcut probabil parte din frontonul baroc al accesului în castel și e expus în sala de primire.

• 
  În anul 1773, cel mai distins și cel mai renumit domn, contele Nicolaus Bethlen, șambelan imperial și regal, consilier secret intern al Ordinului și al Guvernului, trezorier regal al Marelui Principat al Transilvaniei s-a străduit să fie restaurată, înnoită și înfrumusețată această cetate.
• 
• 
  Contele Nicolaus Bethlen, șambelan al Sfântului Imperiu și Regat Apostolic, Consilier secret intern al Ordinelor și al Guvernului Superior al Transilvaniei Regale și Comisar șef provincial al Marelui Principat al Transilvaniei, în anul 1769 a împodobit și a consolidat acest spațiu odată cu extinderea clădirilor.
• 

Salonul de Muzică

Din sala mare de primire se urcă în Salonul de Muzică, unde se găsesc piese autentice de mobilier și un pian vechi restaurat.

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Capela

Capela romano-catolică a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Miklós Bethlen a trecut la catolicism și a ordonat construirea unei capele pe colina pe care se află castelul. Construită între 1760 și 1769 ea a servit drept capelă privată și loc de rugăciune pentru membri familiei nobiilare.

Lăsată în paragină în deceniile de comunism capela a fost renovată cu sprijinul Asociației Teleki, companiei Jidvei și primăriei Cetatea de Baltă. În ea se țin slujbe pentru credincioșii romano-catolici din localitate, satele din jur și orașul Târnăveni. Biserica are hramul Adormirea Maicii Domnului.

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
  Imaginile cu biserica degradată și în timpul lucrărilor de restaurare
• 
• 

Vezi și

• Familia Haller
• Castelul Haller din Sânpaul
• Castelul Haller din Ogra
• Cetatea de Baltă, Alba
• Comuna Cetatea de Baltă, Alba
• Jidvei (companie)

Legături externe

• Materiale media legate de Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă la Wikimedia Commons

Imagini din exterior

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
  Ceasul solar
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 

Imagini din interior

• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
• 
•