Palatul Elisabeta

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare


A nu se confunda cu Palatul Regal din București.


Palatul Elisabeta
Palatul Elisabeta (1936), Bucuresti.jpg
Poziționare
Coordonate Coordonate: 44°28′15″N 26°4′47″E / 44.47083°N 26.07972°E / 44.47083; 26.0797244°28′15″N 26°4′47″E / 44.47083°N 26.07972°E / 44.47083; 26.07972
Localitate București
Țara  România
Adresa Șos. G-ral Pavel Dimitrievici Kiseleff 28C, sector 1, cod 011347, O.P. 32
Edificare
Arhitect Duiliu Marcu
Stil artistic maur și brâncovenesc
Data finalizării 1936
Clasificare
Cod LMI B-II-m-B-18992
Pavilionul personal al Regelui Mihai I se distinge prin Crucea Ordinului „Mihai Viteazu”
Drapelul național tricolor cu Stema Regală în centru, purtând la colțuri cifrul Regelui Mihai I, în formă de cruce

Palatul Elisabeta (amintit în unele scrieri și ca „vila din Kiseleff”) este o reședință regală din București, situată pe Șoseaua Kiseleff.

În prezent, clădirea servește ca reședință în București Majestății Sale Regelui Mihai I al României și întregii Familii Regale.


Amplasarea Palatului Elisabeta[modificare | modificare sursă]

Palatul Elisabeta se află pe un teren situat ca o „insulă” în interiorul Muzeului Satului, în vecinătatea Teatrului de vară din Parcul Herăstrău.

Accesul se face din Șoseaua Kiseleff, prima alee la dreapta în sensul dinspre Arcul de Triumf spre Piața Presei (oficial, adresa poștală este „Șoseaua Pavel D. Kiseleff nr. 28”, deși Palatul se găsește la capătul unei alei private ce pătrunde în Muzeu, numită „Intrarea Românești”).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Palatul a fost construit în 1936 pentru Regina Elisabeta a Greciei, născută Principesă a României, prima fiică a Regelui Ferdinand I al României și a Reginei Maria a României, soră a Regelui Carol al II-lea al României. El nu a fost destinat să găzduiască activități oficiale, ci să servească ca locuință Principesei reîntoarse în țară. Palatul nu a fost locuit prea mult de către fosta regină a Greciei, deoarece aceasta s-a retras la reședința ei de la țară, Castelul Banloc.

După bombardarea Palatului Regal de pe Calea Victoriei, a doua zi după evenimentele de la 23 August 1944, Regele Mihai I a cerut permisiunea mătușii sale de a-și muta curtea, temporar, în Palatul Elisabeta.

Într-unul dintre saloanele aflate la etaj, Regele Mihai a fost forțat să semneze un act nelegal de abdicare, la 30 decembrie 1947 (v. „Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947”)[1].

Palatul s-a aflat în proprietatea Principesei Elisabeta până la naționalizarea lui în 1948. În prezent, palatul se află în proprietatea statului și este administrat de Regia Autonomă a Protocolului de Stat (RAAPPS).

După revenirea definitivă în țară a Familiei Regale a României, petrecută în 1997 (la exact 50 de ani de la plecarea în exilul forțat), Palatul este folosit ca singura reședință oficială și locuință a Familiei Regale din București.

Arhitectura Palatului[modificare | modificare sursă]

Palatul a fost proiectat în 1930 de către arhitectul Duiliu Marcu, într-o combinație de stil maur și brâncovenesc.

Decorarea Palatului Elisabeta a avut ca sursă de inspirație și Castelul Banloc.

Pe acoperișul Palatului se află un mare catarg pentru drapele. Conform uzanțelor de protocol regal, pe acest catarg trebuie arborat, în fiecare moment, pavilionul personal al Regelui, atunci când Suveranul se află în reședință (sau cel al membrului Familiei Regale cu rangul cel mai înalt care este prezent, în ordinea de precădere). Pavilionul este imediat coborât atunci când Regele părăsește reședința. Dacă nici un membru al Familiei Regale nu se află în Palat, pe catarg flutură drapelul național al României, steagul tricolor având în centru Stema Regală, varianta mare.[2][3]

Drapelul arborat pe Palatul Elisabeta poate fi văzut de către public din Parcul Herăstrău, de pe podul situat la capătul dinspre Arcul de Triumf al Aleii Trandafirilor.

Palatul Elisabeta, în prezent[modificare | modificare sursă]

În prezent, clădirea servește Majestății Sale Regelui Mihai I al României și întregii Familii Regale, atât ca locuință in Capitală, cât și ca loc de desfășurare a unor activități oficiale cu caracter public sau privat.

Din 2007, aici au loc:[4]

  • primiri de Șefi de Stat străini[5]
  • primiri oficiale de delegații și personalități românești sau străine[6]
  • dineuri oficiale
  • ceremonii de decorare
  • comemorări ale evenimentelor istorice importante și ale personalităților românești sau străine
  • întâlniri de lucru cu asociațiile pe care un membru Familiei Regale le patronează (ex. Societatea Română de Cruce Roșie, al cărei președinte este ASR Principesa Margareta[7])
  • ceremonii de acordare a calității de Furnizor Regal pentru firmele românești[8][9]
  • Garden Party-ul care celebrează, în fiecare an, Ziua Națională de 10 Mai[10]
  • celebrarea publică a zilei onomastice al Regelui Mihai (8 noiembrie - Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil)[11][12]
  • zile ale Porților Deschise (primiri de grupuri de elevi și alte persoane care doresc să cunoască Palatul și activitatea zilnică a Familiei Regale)[13]
  • primiri de delegații ale asociațiilor profesionale și sportive
  • interviuri, întâlniri cu presa
  • audiențe (ale Regelui și ale celorlalți membri ai Familiei Regale)
  • funcționarea Secretariatului Regal și alte activități administrative ale Casei Majestății Sale Regelui[14][15]

Galerie foto[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini