Ruinele fortificației medievale din Turda-Veche

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Planul fortificaţiei din Turda-Veche din jurul Bisericii Reformat-Calvine[1]

Fortificația medievală din Turda-Veche a înconjurat actuala Biserică Reformată din Turda Veche (în evul mediu biserică romano-catolică cu hramul Sf. Maria).

Ruinele acestei fortificații medievale sunt înscrise pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii din România în anul 2015 (cod LMI CJ-II-m-B-07795).

Istoric[modificare | modificare sursă]

După marea invazie tătară din 1241 și după ravagiile cauzate orașului Turda de ulterioarele atacuri tătare și turcești, s-au construit în secolele următoare fortificații de apărare în jurul celor 3 biserici principale din oraș: Biserica Romano-Catolică, Biserica Reformată-Calvină din Turda-Veche și Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă.

Resturi din zidurile fortificației care se mai păstrează.

Cea mai importantă fortificație (numită și “castel” sau “cetate”) s-a construit în jurul Bisericii Reformat-Calvine din Turda-Veche. Fortificația s-a construit între anii 1445-1455, folosindu-se multe materiale gata fasonate din castrul roman Potaissa. Biserica a fost împrejmuită cu un zid gros de apărare, având patru bastioane de colț (probabil cu turnuri):
- bastionul de nord-vest (demolat; pe locul lui este azi Muzeul de Istorie)
- bastionul de nord-est (demolat; pe locul lui este azi Palatul Finanțelor din Piața Republicii nr.15)
- bastionul de sud-vest (există încă, deteriorat, în curtea casei din str.Mircea cel Bătrȃn nr.4)
- bastionul de sud-est (demolat; pe locul lui s-a construit clădirea din Piața Republicii nr.22).

Pe vremea principelui Sigismund Báthory (1581-1597 si 1599-1602), bastionul de nord-vest a fost demolat, spre a permite construcția Palatului Princiar învecinat bisericii (azi Muzeul de Istorie).

Planul iniţial şi cel actual al bisericii (după demolarea altarului)

Altarul (corul) bisericii, în lungime de 8-10 m, a fost demolat la construcția fortăreței (biserica era prea lungă și nu ar fi încăput în interiorul fortăreței). Turnul inițial al bisericii a fost amplasat în partea estică, lângă altar, pe linia zidului de fortificație edificat după construcția bisericii. Acest turn s-a prăbușit într-o noapte a anului 1862, cu ocazia executării unor săpături de nivelare a pieței învecinate.

Biserica, zidul înconjurător si bastioanele, au avut de suferit în timpul luptelor lui Gheorghe Basta (1600-1601), precum și în urma conflictelor armate dintre Curuți si Lobonți din anii următori. Zidul și bastioanele au fost refăcute treptat de către principii Gabriel Báthory (1608-1613), Gabriel Bethlen (1613-1630) si Gheorghe Rákóczi I (1630-1648). Mai târziu, zidul și bastioanele și-au pierdut utilitatea militară, ruinându-se și cedând locul unor construcții civile.

Se mai păstrează în prezent un fragment de zid în lungime de 25 m la aproximativ 40 m sud de biserică, paralel cu strada Mircea cel Bătrân, între biserică si curțile caselor învecinate (nr. 2-4), având un bastion trapezoidal de colț (bastionul de sud-vest). Pe partea externă a acestui zid se mai păstrează inscripția 1608, anul refacerii acestei porțiuni de zid (pe vremea principelui Gabriel Báthory, 1608-1613). De asemenea, există urme din zidul estic in spatele casei din Piața Republicii nr.17. In pivnița casei din str. Hașdeu nr.9 se mai păstrează un fragment dintr-o poartă de intrare în fortificație, iar în curtea casei nr.11 o porțiune a zidului de vest.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Repertoriul arheologic al județului Cluj, Cluj-Napoca, 1992.
  • Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (). Castles & fortresses in Transylvania: Cluj County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Cluj. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-05364-7. 
  • Torda város és környéke ("Orașul Turda și împrejurimile sale"), Balázs Orbán, Budapesta, 1889[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Harta a fost preluată din lucrarea „Turda - 20 de secole de istorie” publicată de Primăria municipiului Turda in anul 1999 (pag.18). S-au adăugat unele date, pentru o mai bună corelare cu situaţia topografică actuală.
  2. ^ Traducerea în limba română a cărții lui Orbán Balázs, făcută de învățătorul turdean Teodor Oțel în perioada interbelică (2 volume manuscrise), se găsește la Muzeul de Istorie Turda și la Biblioteca Municipală Turda.