Ciuperci otrăvitoare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Listă de ciuperci otrăvitoare)
Salt la: Navigare, căutare
Ciuperci otrăvitoare

Ciuperci otrăvitoare sunt denumite toate tipurile de ciuperci din regnul Fungi de tip Ascomycota precum Basidiomycota (care au pălărie și picior care au pălărie și picior), a nu se confunda cu ciupercile microscopice mucegaiurile și cele care produc bolile numite micoze. Aici sunt enumerate doar câteva exemplare. Mai mult se poate vedea și citi sub "Legături externe". din regnul Fungi de tip Ascomycota precum Basidiomycota (care au pălărie și picior, a nu se confunda cu ciupercile microscopice, mucegaiurile și cele care produc bolile numite micoze) există în număr mare. Aici sunt enumerate doar câteva exemplare.

Listă de ciuperci otrăvitoare (selecție)[modificare | modificare sursă]

Ciuperci otrăvitoare
Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
2006-10-25 Amanita muscaria crop.jpg
|
2000 Amanita regalis cropped.jpg
Amanita muscaria
și
Amanita regalis
Muscăriță, Buretele muștelor
Toxicitate: Neurotoxic, halucinogen.Toxinele sunt muscimol și premuscinol (acidul ibotenic), muscarina în doze mult mai mici. Acidul ibotenic are efecte neurotoxice. Muscimolul are efecte halucinogene precum agitații puternice.[1][2] Amanita pantherina 2013 G1.jpg
Amanita pantherina sin. Agaricus pantherina sau Agaricus maculatus
Burete pestriț, Buretele panterei
Toxicitate: Grav neurotoxic, halucinogen. Conține acid ibotenic și muscarină în doze mari și alte toxine, provoacă intoxicații neurotrope. Poate fi confundat ușor cu Amanita rubescens.[3]
Amanita phalloides (2005-09) edited.jpg
Amanita phalloides
Buretele viperei
Toxicitate: Letal! Responsabil pentru majoritatea intoxicațiilor letale. Toxina este amanitina.[4]
Amanita verna-02.jpg
Amanita verna
Burete primăvăratic
Toxicitate: Letal! Responsabil pentru majoritatea intoxicațiilor letale.Toxina este amanitina.[5]
2006-08 Amanita virosa crop.jpg
Amanita virosa
Burete tomnatic
Toxicitate: Letal! Responsabil pentru majoritatea intoxicațiilor letale.Toxina este amanitina.[6] Boletus-satanas-3 crop.jpg
Boletus satanas
Buretele dracului
Toxicitate: Gastrointestinal. Simptomele predominante sunt de natură gastrointestinală.[7]
Cortinarius orellanus (1).JPG
Cortinarius orellanus
Cortinara de munte, pălăria nebunului
Toxicitate: Letal! Substanța toxică este orelanina.[8] Cortinarius rubellus 01.jpg
Cortinarius rubellus, sin. Cortinarius speciosissimus
Pălărie ucigașă
Toxicitate: Letal! Substanța toxică este orelanina.[9]
Paddenstoelen op dood hout. Locatie, Stuttebosch in de lendevallei. Provincie Friesland 002.jpg
Galerina marginata
Gheba de brad
Toxicitate: Letal! Este ușor de confundat cu Kuehneromyces mutabilis.[10] Conifer false morel- Gyromitra esculenta (7320510562).jpg
Gyromitra esculenta
Zbârciog gras
Toxicitate: Provocă alergii severe, adesea oară letale! În trecut considerat comestibil, dar au apărut multe cazuri de intoxicații mortale.[11]
Risspilz004.jpg
Inocybe patrouillardii, sin. Inocybe erubescens
Burete cărămiziu
Toxicitate: Letal! Conține muscarină în doză extrem de mare și poate fi confundat ușor cu buretele lui Sf. Gheorghe.[12]
Omphalotus olearius-Zavodnica.JPG
Omphalotus olearius sin. Pleurotus olearius, Clitocybe olearia
Buricul măslinului
Toxicitate: Grav gastrointestinal. Substanța toxică este illudina. Aceasta duce la greață și vărsături.[13]
Paxillus involutus G2.jpg
Paxillus involutus
Burete porcesc
Toxicitate: Poate să fie letal! Responsabil este Sindromul Paxillus.[14] 2010-11-13 Agaricus xanthodermus Genev 120348 crop.jpg
Psalliota xanthoderma, sin. Agaricus xanthodermus
Ciuperca albă, Șampinionul sulfuros
Toxicitate: grav gastrointestinal. Poate fi confundat cu ciuperci comestibile de genul Agaricus.[15]
2005-09-25 Entoloma sinuatum cropped.jpg
Rhodophyllus sinuatus, sin. Entoloma sinuatum
Ciuperca pieptănușului
Toxicitate: grav gastrointestinal, rar hepatotoxic, neurotoxic. Poate fi confundat ușor cu Calocybe gambosa.[16] Russula emetica 117475.jpg
Russula emetica
Vinețica focului, scuipatul dracului
Toxicitate: grav gastrointestinal, rar neurotoxic. Poate fi confundat ușor cu Russula aurea.[17]
Gemeiner Kartoffelbovist Scleroderma citrinum.jpg
Scleroderma verrucosum și Scleroderma vulgare
Ciuperca de bălegar
Toxicitate: Gastrointestinal. Buretele cauzează probleme intestinale.[18]

Rezumat[modificare | modificare sursă]

În Europa sunt cunoscute mai mult de 6000 de soiuri de ciuperci basidiomicete din care peste 200 sunt sigur otrăvitoare, dar numai câteva provoacă intoxicații mortale. Printre ciupercile foarte toxice cunoscute sunt „Amanita phalloides”, „Cortinarius orellanus” și „Cortinarius rubellus”.

Unele ciuperci sunt alergice toxice numai pentru anumite persoane, ca de exemplu, „Paxillus involutus” sau „Tricholoma flavovirens”. Alte ciuperci cauzează prin consum mutații genetice ca „Lyophyllum connatum”.

În mod frecvent apar intoxicații cu „Cortinarius infractus”, „Inocybe rimosa”, „Amanita phalloides” și „Boletus pinophilus” din cauză că se pot confunda ușor cu ciupercile comestibile.

Ca o curiozitate se poate aminti ciuperca toxică „Gyromitra esculenta” care este culeasă în nordul și estul Europei, însă toxicitatea se descompune prin fiebere, fiind termolabil. Este greșită părerea de a crede că ciupercile consumate de melci sau insecte n-ar fi toxice pentru om, la culesul ciupercilor este indicat să fie considerat toxică orice ciupercă necunoscută.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Andreas Bresinsky, Helmut Besl: „Giftpilze. Ein Handbuch für Apotheker, Ärzte und Biologen”, Editura Wissenschaftliche Verlagsgesellschaft, Stuttgart 1985, p. 98, ISBN 978-3-8047-0680-4
  2. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 96-97, ISBN 3-405-11774-7
  3. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 100-101, ISBN 3-405-11774-7
  4. ^ Andreas Neuner: „BLV Naturführer 3 – Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft mbH, München 1975, p. 94-95 ISBN 3-405-11345-8
  5. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 90-91, ISBN 3-405-11774-7
  6. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 92-93, ISBN 3-405-11774-7
  7. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 89, 92
  8. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 51
  9. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 127, ISBN 978-3-8427-0483-1
  10. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, pp. 158, 160, ISBN 3-426-00312-0
  11. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 588-589, ISBN 3-405-11774-7
  12. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 60, 62
  13. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 36-37, ISBN 978-3-8427-0483-1
  14. ^ H. Deicher & W. Stangel: „Akute Immunhämolyse nach Genuß des Kahlen Kremplings“, Verh. der Deutschen Gesellschaft für Innere Medizin nr. 83, 1977, p. 1606-1609
  15. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 309
  16. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 236-237, ISBN 3-405-11774-7
  17. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 194-196, ISBN 3-426-00312-0
  18. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 566-567, ISBN 3-405-11774-7

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Csaba Locsmándi, Gizella Vasas: „Ghidul culegătorului de ciuperci”, Editura Casa, Cluj-Napoca 2013, ISBN 9786068527147, 192 p.
  • Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 88-93, ISBN 3-405-11774-7

Legături externe[modificare | modificare sursă]