Limbi romanice

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Limbă romanică)
Jump to navigation Jump to search
Limbile romanice

Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară. Fac parte din subfamilia italică a limbilor indo-europene. Au mai mult de 700 de milioane de vorbitori nativi răspândiți în întreaga lume, mai ales în Europa, America de Sud și Africa.

Limbile romanice își au rădăcinile în așa-numita latină vulgară, sociolectul popular al limbii latine vorbit de legionari, colonizatori și comercianți ai Imperiului Roman, deosebit de limba clasică folosită de clasele superioare ale societății. Între anii 350 î.Hr și 150 expansiunea Imperiului a dus la aceea că latina a devenit limba dominantă a Europei de Vest și de Sud continentale, influențând de asemenea dialectele folosite în Marea Britanie, Africa de Nord și partea de nord a Balcanilor.

În timpul căderii Imperiului și după împărțirea lui în secolul al V-lea, dialectele latine au început să se diferențieze ducând la apariția limbilor noi. Imperii de peste mări create de Portugalia, Spania și Franța au dus la răspândirea limbilor romanice în lume. Acum peste 70% din vorbitorii limbilor neolatine trăiesc în afara Europei.

În ciuda influențelor din limbile germanice și cele preromane, iar în cazul limbii române din cele slave – fonologia, morfologia, lexica și sintaxa tuturor limbii romanice au evoluat în cea mai mare parte din latina vulgară. Toate au pierdut sistemul de declinare al limbii latine (totuși româna și-a dezvoltat unul prin punerea pronumelor demonstrative latine la sfârșitul cuvintelor) și prin urmare folosesc mai multe prepoziții.

Evoluția limbilor romanice comparativ cu limba latină[modificare | modificare sursă]

Conform studiului efectuat de Mario Pei în 1949, care compară gradul de evoluție al limbilor față de limba din care provin, iată aici coeficientul de evoluție pentru limbile romanice în comparație cu limba latină:

Teritoriul pe care se vorbesc astăzi limbi romanice nu coincide cu cel al Imperiului Roman. Au fost pierdute pentru romanitate mai multe zone (Panonia, Dalmația, Thracia, Grecia, Moesiile (parțial întrucât există minoritatea română/vlahă sau aromână) Britania, Germania, Africa de nord). Acestea poartă numele de Romania Submersa („scufundată“) și mai păstrează uneori forme ale romanității în toponimie și vocabular.

Grade de inteligibilitate reciprocă între limbile romanice[modificare | modificare sursă]

% franceză catalană italiană galiciană portugheză retoromană română spaniolă occitană sardă
franceză 85 89 75 75 78 75 75 87 80
catalană 85 87 85 85 75 73 85 95 76
italiană 89 87 80 80 82 79 82 87 86
galiciană 75 85 80 96 74 71 91 82 76
portugheză 75 85 80 96 74 71 89 82 76
retoromană 78 75 82 74 74 73 74 76 75
română 75 73 79 71 71 73 72 73 75
spaniolă 75 85 82 91 89 74 72 83 76
occitană 87 95 87 82 82 76 73 83 78
sardă 80 76 86 76 76 75 75 76 78

Exemple[modificare | modificare sursă]

Similaritățile lexicale și gramaticale ale limbilor romanice, precum și latina și fiecare dintre ele, pot fi puse în evidență cu ajutorul exemplelor următoare:

Limbi romanice.
Limba Exemplu
Latină (Illa) claudit semper fenestram antequam cenat.
Latină vulgară (Ea) claudit semper illa fenestra antequam de cenare.
Aragoneză Ella tranca siempre la finestra antes de cenar.
Aromână Ea încl’idi totâna firida nãinti di ținã.
Asturiană Ella pieslla siempre la ventana/feniestra primero de cenar.
Baresiană (Jèdde) akjude sèmbe la fenèstre prime de mangè.
Bergamască (Lombardă de Est) (Lé) la sèra sèmper sö la finèstra prima de senà.
Boloneză (Lî) la sèra sänper la fnèstra prémma ed dsnèr.
Burboneză Alle farme terjou la croisée devant de souper.
Bourguignon-morvandiau Ale clôt teujors lai fenétre aivant de dîgnai.
Calabreză Idda sempi chiudi a finestra ant'a cina.
Catalană (Ella) tanca sempre la finestra abans de sopar.
Corsicană septentrională (Ella) chjode sempre u purtellu nanzu di cenà.
Corsicană meridională (Edda/Idda) sarra sempri u purteddu nanzu di cinà
Dalmată (Jala) inseruo siampro la finiastra prein de cenur.
Emiliană (Lē) la sèra sèmpar sù la fnèstra prima ad snàr.
Extremeño Ella afecha siempri la ventana endantis e recenal.
Franceză Elle ferme toujours la fenêtre avant de dîner/souper.
Franc-comtois Lèe çhioûe toûedge lai f'nétre d'vaïnt loù dénaie.
Francoprovensală (Ye) hlou totin a fenetre deant que de cena.
Friulană Jê e siare simpri la feneste prime di cenâ.
Gallo Ol farme terjous la crouésée avant qe de dîner.
Galiciană (Ela) pecha sempre a xanela/fiestra antes de cear.
Gallurez Idda chjudi sempri lu balconi prima di cinà.
Guadeloupeană I toujou ka fenmé finèt-la avan i manjé.
Guianeză Li ka toujou franmen finèt avan li manjé
Haitiană Li toujou fèmen fenèt la avan li manje.
Istriotă Gila insiera senpro lo balcon preîma da senà.
Italiană (Lei) chiude sempre la finestra prima di cenare.
Iudeo-spaniolă Eya serra syempre la ventana antes de senar.
Leoneză Eilla pecha siempres la ventana primeiru de cenare.
Liguriană (Le) a saera sempre u barcun primma de cenà.
Martiniquais I toujou fèmen fénet-la avan i manjé.
Magua (Elle) à fàrm toujour là fnèt àvan k'à manj.
Marchois (Basse-Marche) Ale fèrme totjorn la fenétre avant de sopar.
Mauricien Li touzour ferm la fenet avan li manze.
Milaneză (Lombardă de Vest) Lee la sara semper su la fenestra innanz de disnà.
Mirandeză Eilha cerra siempre la bentana/jinela atrás de jantar.
Mozarabă (Eya) cierrad siembri al bentana primairo de chenar.
Napoletană Chella chiude sempe 'a fenesta primma 'e mangià.
Neresinàz (Onà) ∫atvorì vàvek punièstrá prìa od vicèrat.
Nones Ela la sera semper la fenestra inant zenar.
Normandă Ol froume tréjouos la crouésie dévaunt qùé dînaer.
Occitană Barra totjorn la fenèstra (la croseia) abans de sopar.
Picardă Ale frunme tojours l’creusèe édvint éd souper.
Piemonteză Chila a sara sèmper la fnestra dnans ëd fé sin-a.
Portugheză (Ela) fecha sempre a janela antes de jantar.
Réunionnais Li ferme touzour la fenèt avan manzé./Elle i ferme toujour la fenèt avan d'mangé.
Romagnol (Lia) la ciud sëmpra la fnèstra prëma ad magnè.
Romanșă Ella clauda/serra adina la fanestra avant ch'ella tschainia.
Romanesco (Quella) chiude sempre 'a finestra prima de magnà.
Română Ea închide totdeauna fereastra înainte de cină.
Salentină Edda chiuti sempri la fineštra mprima cu cena.
Sardă meridională Issa serrat sempri sa bentana in antis de cenai.
Sardă septentrională Issa serrat semper sa bentana in antis de chenare.
Spaniolă (Ella) siempre cierra la ventana antes de cenar.
Sarvarien Eia siampri ciarra la finiastra antis di cenari.
Sassareză Edda sarra sempri lu balchoni primma di zinà.
Savoiardă Lyé clyeu adé la fenétra dvan que gôtâ.
Siciliană Idda chiudi sempri 'a finestra avanti ca pistìa.
Solandro La sèra sempro/sèmper la fenèstra prima/danànt da cenàr.
Toscană Ella la hiude sèmpre la finèstra pria ddi scenà.
Tourangeau Ale farme terjors la fnête/crouèsèye davant d'soper.
Trentin Èla la sera sèmpre la finèstra prima de zenàr.
Umbriană[2] Essa chjude sempre la finestra prima de cena'.
Vegliotă (Jala) siara siampre la puniastra praima de ćenur.
Venețiană Eła ła sara senpre la fanestra vanti de disnàr.
Valonă Ele sere todi li finiesse divant di soper.

Clasificare[modificare | modificare sursă]

Limbile romanice de est, de vest și sudice

SIL International a alcătuit pentru limbile romanice clasificarea de mai jos.

Limbile romanice de est[modificare | modificare sursă]

Limbile romanice italo-vestice[modificare | modificare sursă]

Italic languages tree.svg

Limbi romanice sudice[modificare | modificare sursă]

Limbi creole[modificare | modificare sursă]

Următoarele limbi creole s-au format având la bază limbi romanice. Se indică locul unde se vorbesc aceste limbi.

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ethnologue, Languages of the World, 15.ta edicion, SIL International, 2005.
  2. ^ Să nu se facă nicio confuzie cu limba umbriană din Antichitate, azi limbă moartă!

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Günter Holtus, Michael Metzeltin, Christian Schmitt, Lexikon der Romanistischen Linguistik. Niemeyer, Tübingen 1988-2005 (12 Bände).
  • Petrea Lindenbauer, Michael Metzeltin, Margit Thir, Die romanischen Sprachen. Eine einführende Übersicht. G. Egert, Wilhelmsfeld 1995.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]