Limbi romanice

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Limbă romanică)
Jump to navigation Jump to search
Limbile romanice

Limbile romanice sau neolatine sunt toate limbile derivate din latina vulgară. Fac parte din subfamilia italică a limbilor indo-europene. Au mai mult de 700 de milioane de vorbitori nativi răspândiți în întreaga lume, mai ales în Europa, America de Sud și Africa.

Limbile romanice își au rădăcinile în așa-numita latină vulgară, sociolectul popular al limbii latine vorbit de legionari, colonizatori și comercianți ai Imperiului Roman, deosebit de limba clasică folosită de clasele superioare ale societății. Între anii 350 î.Hr și 150 expansiunea Imperiului a dus la aceea că latina a devenit limba dominantă a Europei de Vest și de Sud continentale, influențând de asemenea dialectele folosite în Marea Britanie, Africa de Nord și partea de nord a Balcanilor.

În timpul căderii Imperiului și după împărțirea lui în secolul al V-lea, dialectele latine au început să se diferențieze ducând la apariția limbilor noi. Imperii de peste mări create de Portugalia, Spania și Franța au dus la răspândirea limbilor romanice în lume. Acum peste 70% din vorbitorii limbilor neolatine trăiesc în afara Europei.

În ciuda influențelor din limbile germanice și cele preromane, iar în cazul limbii române din cele slave – fonologia, morfologia, lexica și sintaxa tuturor limbii romanice au evoluat în cea mai mare parte din latina vulgară. Toate au pierdut sistemul de declinare al limbii latine (totuși româna și-a dezvoltat unul prin punerea pronumelor demonstrative latine la sfârșitul cuvintelor) și prin urmare folosesc mai multe prepoziții.

Evoluția limbilor romanice comparativ cu limba latină[modificare | modificare sursă]

Conform studiului efectuat de Mario Pei în 1949, care compară gradul de evoluție al limbilor față de limba din care provin, iată aici coeficientul de evoluție pentru limbile romanice în comparație cu limba latină:

Teritoriul pe care se vorbesc astăzi limbi romanice nu coincide cu cel al Imperiului Roman. Au fost pierdute pentru romanitate mai multe zone (Panonia, Dalmația, Thracia, Grecia, Moesiile (parțial întrucât există minoritatea română/vlahă sau aromână) Britania, Germania, Africa de nord). Acestea poartă numele de Romania Submersa („scufundată“) și mai păstrează uneori forme ale romanității în toponimie și vocabular.

Grade de inteligibilitate reciprocă între limbile romanice[modificare | modificare sursă]

% franceză catalană italiană portugheză retoromană română spaniolă sardă
franceză 85 89 75 78 75 75 80
catalană 85 87 85 76 73 85 76
italiană 89 87 80 78 77 82 85
portugheză 75 85 80 74 72 89 76
retoromană 78 76 78 74 72 74 75
română 75 73 77 72 72 71 75
spaniolă 75 85 82 89 74 71 76
sardă 80 76 85 76 75 75 76

Exemple[modificare | modificare sursă]

Similaritățile lexicale și gramaticale ale limbilor romanice, precum și latina și fiecare dintre ele, pot fi puse în evidență cu ajutorul exemplelor următoare:

Limbi romanice.
Limba Exemplu
latină (Illa) claudit semper fenestram antequam cenat.
latină vulgară (Ea) claudit semper illa fenestra antequam de cenare.
aragoneză Ella tranca siempre la finestra antes de cenar.
aromână Ea încl’idi totâna firida nãinti di ținã.
asturiană Ella pieslla siempre la ventana/feniestra primero de cenar.
baresiană (Jèdde) akjude sèmbe la fenèstre prime de mangè.
bergamă (lombardă de est) (Lé) la sèra sèmper sö la finèstra prima de senà.
boloneză (Lî) la sèra sänper la fnèstra prémma ed dsnèr.
burboneză Alle farme terjou la croisée devant de souper.
Bourguignon-morvandiau Ale clôt teujors lai fenétre aivant de dîgnai.
calabreză Idda sempi chiudi a finestra ant'a cina.
catalană (Ella) tanca sempre la finestra abans de sopar.
corsicană septentrională (Ella) chjode sempre u purtellu nanzu di cenà.
corsicană meridională (Edda/Idda) sarra sempri u purteddu nanzu di cinà
dalmată (Jala) inseruo siampro la finiastra prein de cenur.
emiliană (Lē) la sèra sèmpar sù la fnèstra prima ad snàr.
extremeño Ella afecha siempri la ventana endantis e recenal.
franceză Elle ferme toujours la fenêtre avant de dîner/souper.
franc-comtois Lèe çhioûe toûedge lai f'nétre d'vaïnt loù dénaie.
francoprovensală (Ye) hlou totin a fenetre deant que de cena.
friulană Jê e siare simpri la feneste prime di cenâ.
gallo Ol farme terjous la crouésée avant qe de dîner.
galiciană (Ela) pecha sempre a xanela/fiestra antes de cear.
Gallurez Idda chjudi sempri lu balconi prima di cinà.
guadeloupeană I toujou ka fenmé finèt-la avan i manjé.
guianeză Li ka toujou franmen finèt avan li manjé
haitiană Li toujou fèmen fenèt la avan li manje.
istriotă Gila insiera senpro lo balcon preîma da senà.
italiană (Lei) chiude sempre la finestra prima di cenare.
iudeo-spaniolă Eya serra syempre la ventana antes de senar.
leoneză Eilla pecha siempres la ventana primeiru de cenare.
liguriană (Le) a saera sempre u barcun primma de cenà.
Martiniquais I toujou fèmen fénet-la avan i manjé.
Magua (Elle) à fàrm toujour là fnèt àvan k'à manj.
Marchois (Basse-Marche) Ale fèrme totjorn la fenétre avant de sopar.
maurițiană Li touzour ferm la fenet avan li manze.
milaneză (lombardă de vest) Lee la sara semper su la fenestra innanz de disnà.
mirandeză Eilha cerra siempre la bentana/jinela atrás de jantar.
mozarabă (Eya) cierrad siembri al bentana primairo de chenar.
napoletană Chella chiude sempe 'a fenesta primma 'e mangià.
Neresinàz (Onà) ∫atvorì vàvek punièstrá prìa od vicèrat.
Nones Ela la sera semper la fenestra inant zenar.
normandă Ol froume tréjouos la crouésie dévaunt qùé dînaer.
occitană Barra totjorn la fenèstra (la croseia) abans de sopar.
picardă Ale frunme tojours l’creusèe édvint éd souper.
piemonteză Chila a sara sèmper la fnestra dnans ëd fé sin-a.
portugheză (Ela) fecha sempre a janela antes de jantar.
Réunionnais Li ferme touzour la fenèt avan manzé./Elle i ferme toujour la fenèt avan d'mangé.
romagnol (Lia) la ciud sëmpra la fnèstra prëma ad magnè.
romanșă Ella clauda/serra adina la fanestra avant ch'ella tschainia.
romanesco (Quella) chiude sempre 'a finestra prima de magnà.
română Ea închide totdeauna fereastra înainte de cină.
salentină Edda chiuti sempri la fineštra mprima cu cena.
sardă meridională Issa serrat sempri sa bentana in antis de cenai.
sardă septentrională Issa serrat semper sa bentana in antis de chenare.
spaniolă (Ella) siempre cierra la ventana antes de cenar.
Sarvarien Eia siampri ciarra la finiastra antis di cenari.
sassareză Edda sarra sempri lu balchoni primma di zinà.
savoiardă Lyé clyeu adé la fenétra dvan que gôtâ.
siciliană Idda chiudi sempri 'a finestra avanti ca pistìa.
Solandro La sèra sempro/sèmper la fenèstra prima/danànt da cenàr.
toscană Ella la hiude sèmpre la finèstra pria ddi scenà.
Tourangeau Ale farme terjors la fnête/crouèsèye davant d'soper.
Trentin Èla la sera sèmpre la finèstra prima de zenàr.
umbriană[2] Essa chjude sempre la finestra prima de cena'.
vegliotă (Jala) siara siampre la puniastra praima de ćenur.
venețiană Eła ła sara senpre la fanestra vanti de disnàr.
valonă Ele sere todi li finiesse divant di soper.

Tabela de comparație între limbile romanice[modificare | modificare sursă]

Latină Sardă Siciliana Italiană Spaniolă Portugheză Catalană Franceză Română Lombardă Retoromană
acquam àbba acqua acqua agua agua aigua eau apă acqua aua
clave cràe chiavi / ciavi chiave llave chave clau clef cheie ciav clav
noctem nòte notti notte noche noite nit nuit noapte nott notg
tempus témpus tempu tempo tiempo tempo temp temps timpul temp timp
familia família familia famiglia familia familia família famille familie familia familia
caballum cabadhu cavallu cavallo caballo cavalo cavall cheval cal cavâl cheval
dicere dicere diceri dire decir dizer dir dire zice dir
ego égo eu/ju io yo eu jo je eu mi/me jau
filium filiu figghiu figlio hijo filho fill fils fiu fioeu figl
facere facere faciri fare hacer fazer fer faire face far
lingua límba lingua lingua lengua lingua llengua langue limbă lengua lingua
terram tèrra terra terra tierra terra terra terre țara terra terra
pluviam próida chiuvuta pioggia lluvia chuva pluja pluie ploaie pieuva plievgia
ārbore àrbore alberu albero árbol árvore arber arbre arbore/pom alber arbre
hōmo ómo omu uomo hombre homem home homme om ómm um
cælum chélu celu cielo cielo céu cel ciel cer cel chiel
fenestram fenestra finestra finestra ventana janela finestra fenêtre fereastra finestra fanestra
manum mànu manu mano mano mão main mănâ man maun
nōvum nóvu novu nuovo nuevo novo nou nouveau nou noeuv nov

Clasificare[modificare | modificare sursă]

Limbile romanice de est, de vest și sudice

SIL International a alcătuit pentru limbile romanice clasificarea de mai jos.

Limbile romanice de est[modificare | modificare sursă]

Limbile romanice italo-vestice[modificare | modificare sursă]

Italic languages tree.svg

Limbi romanice sudice[modificare | modificare sursă]

Limbi creole[modificare | modificare sursă]

Următoarele limbi creole s-au format având la bază limbi romanice. Se indică locul unde se vorbesc aceste limbi.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ethnologue, Languages of the World, 15.ta edicion, SIL International, 2005.
  2. ^ A nu se confuda cu limba umbriană din Antichitate, azi limbă moartă

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Günter Holtus, Michael Metzeltin, Christian Schmitt, Lexikon der Romanistischen Linguistik. Niemeyer, Tübingen 1988-2005 (12 Bände).
  • Petrea Lindenbauer, Michael Metzeltin, Margit Thir, Die romanischen Sprachen. Eine einführende Übersicht. G. Egert, Wilhelmsfeld 1995.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]