Sremska Mitrovica
| Sremska Mitrovica | |||
| Сремска Митровица | |||
| — așezare umană — | |||
 | |||
| |||
 Sremska Mitrovica (Serbia) Poziția geografică în Serbia | |||
| Coordonate: 44°58′12″N 19°36′45″E / 44.97°N 19.6125°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Serbia | ||
| Regiune autonomă[*] |  Voivodina | ||
| District | Districtul Srem | ||
| Comună[*] |  Grad Sremska Mitrovica[*] | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 351 km² | ||
| Altitudine | 80 m.d.m. | ||
| Fus orar | UTC+1 | ||
| Cod poștal | 22000 | ||
| Prefix telefonic | 022 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Banja Luka | Bosnia și Herțegovina | ||
| - Nevers | Franța | ||
| - Dunaújváros | Ungaria | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Sremska Mitrovica (în sârbă Сремска Митровица, în croată Srijemska Mitrovica, în maghiară Szávaszentdemeter, în germană Syrmisch-Mitrowitz) este un oraș în Serbia, situat în provincia autonomă Voivodina. Orașul este situat pe teritoriul vechiului oraș Sirmium, din timpul Imperiului Roman.
Sremska Mitrovica este centrul administrativ al districtului Sirmia (în sârbă Srem). În 2002, orașul număra 39.084 de locuitori.
Numele orașului[modificare | modificare sursă]
Sub Imperiul Roman, orașul era cunoscut sub numele de Sirmium. Regiunea Sirmia își trage numele de la numele orașului.
La începutul anilor 1180, orașul Sfântului Dumitru a devenit Dmitrovița, apoi Mitrovița și, în sfârșit, Sremska Mitrovița, denumire care semnifică «Mitrovița Sirmiei», întrucât există și o Mitrovița în Kosovo, precum și o Mitrovița Maciva.
Geografie[modificare | modificare sursă]
Orașul Sremska Mitrovica este situat pe malurile Savei, în regiunea Sirmia.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Sremska Mitrovica, sub numele de Sirmium, a fost o colonie romană în Panonia inferior, fondată sub Flavieni în fața amenințărilor Dacilor. La Sirmium a fost martirizat preotul creștin Montanus, sărbătorit de Biserica Ordodoxă Română dar și de sârbi.
Situația sageografică a făcut din colonia Sirmium o poziție cheie a limesului danubian: în fața teritoriului iazigilor încolțit între Pannonia și Dacia, Sirmium a protejat marele drum roman care trecea prin văile Savei, Dunării și Moravei, la răspântia drumurilor dinspre Mursa[4] și Naissus.
Sirmium a devenit o bază importantă a armatei din Illiria, pe marele drum terestru dintre Occidentul și Orientul roman. Importanța sa s-a întărit prin prezența unui atelier monetar imperial, foarte activ în secolele al III-lea și al IV-lea.
În timpul lui Tito, la Sremska Mitrovica a fost organizat un „gulag”, unde au fost închiși oponenți ai regimului comunist din Iugoslavia.
Personalități legate de Sirmium / Sremska Mitrovica[modificare | modificare sursă]
- Anastasia din Sirmium, sfântă (n. Roma - d. 25 decembrie 304, Sirmium) a fost o martiră creștină; moaștele sale au fost așezate în biserica din Constantinopol cu hramul Sfânta Anastasia, în anul 458.
- Montanus, preot creștin roman, sărbătorit de români
- Traianus Decius, împărat roman
- Aurelian, împărat roman
- Marcus Aurelius Probus, împărat roman
- Maximian, împărat roman
- Constanțiu al II-lea, împărat roman
- Grațian, împărat roman
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
Vedere generală asupra orașului Sremska Mitrovița
Podul „Sf. Irineu”, peste râul Sava, la Sremska Mitrovica
Monedă romană emisă sub Aurelian, născut la Sirmium, în 214; avers: IMP C AVRELIANVS AVG, cap cu coroană radială, bust cu platoşă, spre dreapta; revers: CONCORDIA MILITVM; XXIC, în exergă
Înfrățiri[modificare | modificare sursă]
Sremska Mitrovica este înfrățit cu:
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ În română: „Vitejia armatei romanilor”
- ^ SIRM este o marcă a atelierului monetar roman de la Sirmium.
- ^ Mursa este o veche colonie romană din Pannonia inferior, situată pe Drava, în apropierea confluenței acestui râu cu Dunărea.
- ^ „Градови партнери” [City of Banja Luka - Partner cities]. Administrative Office of the City of Banja Luka (în Serbian). Arhivat din original la . Accesat în .