Sari la conținut

Ravenna

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ravenna
—  Oraș  —

Drapel
Drapel
Stemă
Stemă
Ravenna se află în Italia
Ravenna
Ravenna
Ravenna (Italia)
Poziția geografică
Coordonate: 44°25′04″N 12°11′58″E ({{PAGENAME}}) / 44.41778°N 12.19944°E

ȚarăItalia Italia
RegiuneEmilia-Romagna
ProvincieRavenna

cod ISTAT039014

Guvernare
 - PrimarMichele De Pascale[*][[Michele De Pascale (politician italian)|​]] (Partito Democratico, )

Suprafață[1]
 - Total652,9 km²
Altitudinem.d.m.

Populație (31 mai 2011)
 - Total159.404 locuitori
 - Densitate244,1 loc./km²

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal48121
Prefix telefonic0544

Localități înfrățite
 - SpeyerGermania
 - Posadas[*][[Posadas (city in Argentina)|​]]Argentina
 - ChartresFranța
 - ChichesterRegatul Unit
 - DubrovnikCroația
PatronRavennanti
 - Ziua24 iulie

Prezență online
http://www.comune.ra.it/ Site Oficial
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Poziția localității Ravenna
Poziția localității Ravenna
Poziția localității Ravenna

Ravenna sau Ravena este un oraș cu 140.000 locuitori, capitală a provinciei cu același nume în regiunea Emilia-Romagna din Italia. Orașul a fost capitala unui exarhat bizantin.

Perioada antică

[modificare | modificare sursă]

Ravenna a fost inițial o așezare etruscă, apoi umbră. Romanii au colonizat întreaga vale a Padului în Secolul al II-lea î.Hr..

În secolul I, pe locul unei așezări mai vechi de pe timpul împăratului Cezar August, este construit portul Classis, în jurul căruia se dezvoltă orașul roman. Zona de coastă a mării s-a deplasat treptat spre est, din cauza depunerilor de aluviuni și a nisipului adus de râu. Istoricul bizantin Iordanes a remarcat în secolul al VI-lea că pe locul portului Classis, a văzut nu catarge, ci livezi de meri.

Odată cu divizarea Imperiului Roman în anul 395, împărat al Imperiului Roman de Apus, cu capitala la Milano, devine Honorius. În 402, după asedierea Milanului de către vizigoții lui Alaric, Honorius strămută capitala Imperiului la Ravenna, el și sora lui, Galla Placidia, alegându-și orașul drept reședință permanentă. În Ravenna, au fost ridicate primele clădiri creștine. Din acest moment Ravenna a devenit un important centru economic, politic și cultural.

În anii 450-470 lupta pentru putere în Imperiul Roman de Apus face să se succeadă rapid un număr de 9 împărați. Ultimul împărat, Romulus Augustulus, este detronat de Odoacru în 476. Imperiul Roman de Apus a încetat să mai existe, Odoacru conducând Italia de la Ravenna.

În 493 Odoacru este ucis conducătorul ostrogoților Teodoric. Împăratul Roman de Răsărit Anastasiu I îl recunoaște pe Teodoric rege al Italiei. Acesta din urmă menține capitala regatului său tot la Ravenna. După moartea lui Teodoric (526) orașul este condus de fiica acestuia Amalusanta.

În 540 Iustinian cel Mare asediază Ravenna, și Vitiges capitulează. După moartea lui Iustinian Ravenna rămâne bizantină până în Secolul al VIII-lea, fiind capitală a Exarhatului bizantin de Ravenna.

În 751 Ravenna, este cucerită de lombarzi; orașul a suferit foarte mult în urma invaziei acestora, deși a fost a doua reședință a regilor lombarzi (prima fiind Pavia). În secolele VIII-XV Ravenna a fost parte a diverselor entități statale, precum imperiul lui Carol cel Mare.

Ambele monumentele din Ravenna au fost înscrise în anul 1996 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Ravenna - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]
  • Friedrich Wilhelm Deichmann: Ravenna. Hauptstadt des spätantiken Abendlandes. Bd. 1: Geschichte und Monumente (1969). Bd. 2: Kommentar, Teil 1 (1974). Teil 2 (1976). Teil 3: Geschichte, Topographie, Kunst und Kultur, Indices zum Gesamtwerk (1989). Plananhang (1976). Bd. 3: Frühchristliche Bauten und Mosaiken von Ravenna (1958)
  • Deborah Mauskopf Deliyannis: Ravenna in Late Antiquity. Cambridge 2010.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]