Ennius

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Quintus Ennius
Ennius.jpeg
Date personale
Născut16 iulie 239 î.Hr.
Rudiae, regiunea Salento[1], Imperiul Roman
Decedat8 octombrie 169 î.Hr. (la 70 de ani)
Roma, Republica Romană Modificați la Wikidata
ÎnmormântatItalia Modificați la Wikidata
Naționalitateromană Vexilloid of the Roman Empire.svg
CetățenieRoma Antică Modificați la Wikidata
Ocupațiepoet
PseudonimEnnius, imaginat de Rafael în Camerele Vaticanului
Limbilimba latină[2]  Modificați la Wikidata
Activitatea literară
Specie literarăpoezie, satiră, tragedie

Quintus Ennius (n. c. 239 î.Hr. - d. c. 169 î.Hr.) a fost un poet, dramaturg și scriitor roman de origine oscă.

Este considerat ca fiind "tatăl poeziei latine", fiind poetul laureat al Romei. Deși doar câteva fragmente din lucrările sale au fost păstrate (de către Apuleius), influența sa asupra literaturii latine a fost considerabilă.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ennius avea limba oscă ca limbă maternă, la fel ca toți locuitorii din sudul Peninsulei Italiei (din Magna Graecia). Cu toate acestea, el vorbea fluent limba greacă veche și a învățat limba latină, probabil, de foarte tânăr.

În timpul celui de-al doilea război punic a servit în Sardinia și în 204 î.Hr. l-a cunoscut Cato Cenzorul, care l-a adus cu el la Roma.

Datorită carierei sale militare în slujba Romei, Cato cel Bătrân a observat talentul său scriitoricesc. A fost prietenul lui Scipio Africanul, care l-a ajutat să obțină cetățenia romană.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Annales ("Analele"): epopee care reprezintă o frescă a Romei din vremea semi-legendară până în epoca poetului; (se remarcă suflul epic, darul evocării, sentimentul demnității umane, stilul elevat și pitoresc, anticipând pe Virgiliu)
  • Sabinæ ("Sabinele"), Ambracia, tragedii după modelul lui Euripide;
  • Epicharmus, Euhemeros, poeme filozofice;
  • Saturæ ("Satire") , satire didactice;
  • Hedyphagetica, poem gastronomic.

Prin opera sa, Ennius, și-a adus o contribuție importantă la formarea clasicismului roman.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Danțiș, Gabriela - Scriitori străini, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Pe atunci, regiunea se numea Messapia.
  2. ^ „Ennius”, data.bnf.fr, accesat în