Limba francoprovensală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
francoprovensală
arpitan
Vorbită înFranța, Italia, Elveția
RegiuniArpitania (partea de centru-est a Franței, partea de nord-vest a Italiei, partea de vest a Elveției)
Număr de vorbitori~ 77.000
Limbă-mamălatină
Sistem de scrierealfabetul latin
Tipologie lingvisticăSVO
Clasificare
limbi indo-europene
Statut oficial și codificare
Limbă oficială înlimbă regională în Franța, limbă minoritară protejată în Italia
ISO 639-2roa
ISO 639-3
(cel mai
răspândit dialect)
frp
Răspândire în lume
Răspândire în lume
Puteți vizita Wikipedia în francoprovensală.
Această pagină poate conține caractere Unicode

Acest articol este o traducere parțială a articolului corespunzător de pe Wikipedia în limba spaniolă.

Limba francoprovensală sau arpitană (numită în această limbă și în franceză arpitan) este o limbă romanică din grupul limbilor galoromanice, vorbită în partea de centru-est a Franței, vestul Elveției și nord-vestul Italiei, de către aproximativ 77.000 de persoane.

Denumirea de francoprovensală dată de lingviști este motivată de faptul că în esență reprezintă un idiom de trecere între franceză și dialectul provensal al limbii occitane, prezentând trăsături comune cu acestea.

Statut[modificare | modificare sursă]

Limba francoprovensală nu este limbă oficială în nicio țară. În Franța este considerată oficial limbă regională[1], iar în Italia este protejată în calitate de limbă minoritară[2], în special în Valea Aosta. UNESCO o repertoriază ca limbă în pericol[3].

Harta Arpitaniei

Tabel comparativ[modificare | modificare sursă]

Latină Spaniolă Francoprovensală Franceză Catalană Occitană Italiană Română
CLAVE(M) llave cllâf clef / clé clau clau chiave cheie
CANTARE cantar chantar chanter cantar cantar cantare a cânta
CAPRA cabra chiévra chèvre cabra cabra capra capră
LINGUA lengua lengoua langue llengua lenga / lengua lingua limbă
NOCTE(M) noche nuet nuit nit nuèit / nuèch notte noapte
SAPONE(M) jabón savon savon sabó sabon sapone săpun
SUDARE sudar suar suer suar susar sudare a asuda
VITA vida via vie vida vida vita viață
PLATEA plaza place place plaça plaça piazza piață
ECCLESIA iglesia églése église església glèisa chiesa biserică
FACERE hacer fâre faire far / faire fer fare a face
FABRICA fragua favèrge forge farga farga fabbrica fabrică
MANDUCARE
(COMERE)
comer mengier manger manjar menjar mangiare a mânca
CASEO
(FORMATICUM)
queso tôma / fromâjo fromage formatge formatge formaggio caș, brânză, cașcaval

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Pagina Langues régionales (Limbi regionale), pe site-ul Delegației generale pentru limba franceză și limbile din Franța, din cadrul Ministerului Culturii și al Comunicării (accesat la 6 septembrie 2018).
  2. ^ Legea nr. 482 din 1999 (accesat la 6 septembrie 2018).
  3. ^ Atlas UNESCO des langues en danger dans le monde (Atlasul UNESCO al limbilor în pericol din lume) (accesat la 6 septembrie 2018).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Sala, Marius (coord.), Enciclopedia limbilor romanice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989, pp. 124-125