Comuna Mârzănești, Teleorman

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Mârzănești
—  comună  —
Mârzănești
Mârzănești
Mârzănești (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 43°56′11″N 25°30′43″E / 43.936281°N 25.511986°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema Teleorman.svg Teleorman

SIRUTA153339

ReședințăMârzănești
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Mârzănești[*]Viorel Mihăilă[*][3][4] (PNL, )

Suprafață
 - Total88,2 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3885 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Mârzănești este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Cernetu, Mârzănești (reședința), Teleormanu și Valea Părului. Aici locuiesc aproximativ 3.000 de locuitori, majoritatea având vârsta cuprinsă între 35 si 60 de ani. Satul este îmbătrânit, fără locuri de muncă sau alte atracții turistice care ar putea aduce un trai decent localnicilor, aceștia fiind nevoiți să facă naveta în Alexandria, oraș aflat la 20 km distanță. Comuna este caracterizată de liniște, uneori tulburată de către unii clienți ai micilor magazine care încearcă să dezbată diverse subiecte. Este localizată de-alungul râului Teleormanu, cu debit mic, aflat în imediata-i vecinătate. Poziția geografică a reprezentat un factor major în prevenirea inundațiilor provocate de ploile abundente, însă căldura produce în fiecare vară daune majore grădinilor, distrugând producția localnicilor. Vegetația se încadrează în zona de silvostepă. Din masivele păduri de altădată au mai rămas doar exemplare izolate de copaci. Au fost defrișate conștient de către proprietari pentru a face loc culturilor agricole. In peticele de păduri care au mai rămas întâlnim stejar, ulm, frasin, și salcâm. In luncă se afla puțini arbori de esență moale: sălcii și plopi, iar pe câmpul înalt, porumbari. În această comună se acordă foarte puțină atenție pomilor fructiferi, lipsind livezile întinse, conturate. i. In privința vegetației ierboase cele mai răspândite specii sunt: pirul gros, mohorul, firuța, albăstreaua, nemțișorul, troscotul, lucerna, ghizdeiul, rugii etc. Cele mai frecvente plante de cultură care dau recolte bune sunt: grâul de toamnă, porumbul, floarea soarelui, ricinul și orzul". Ocupația localnicilor este în mare parte legată de agricultură.

Atestare documentară a satului Cernetu

Transport[modificare | modificare sursă]

Cele patru sate sunt legate de capitala București și de Alexandria prin mijloace de transport în comun (autobuz).

Educația[modificare | modificare sursă]

Cu fiecare an, școli și grădinițe sunt închise treptat din cauza populației în scădere, astăzi doar câteva Instituții de Învățământ mai primesc elevi în bănci. În continuare, este prezentată o importantă școală, ce încă șlefuiesște viitorul tinerilor elevi din cele patru sate: Școala Gimnazială Nr.1 Mârzănești.

Scurt istoric al Școlii[modificare | modificare sursă]

În anul 1899 școala avea o singură clasă, clasa I, în care au fost înscriși 48 de copii de vârste diferite, născuți din 1890 până în 1896, dovadă că scolarizarea acestora nu s-a făcut la timpul potrivit. Treptat au fost acoperite toate cele 4 clase, în anul școlar 1905-1906, când în clasa I s-au înscris 46 copii, din care au frecventat numai 15. Interesantă era situația la clasa a IV-a care avea un singur elev, care a reușit să promoveze. Primii învățători au fost I. Georgescu(1904-1905) și Dumitru Popescu.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Căminele culturale aveau să joace un anumit rol în viața spirituală a satelor din acestă comună atât în perioada interbelică, cât și în anji comunismului. Căminul Cultural Pielea (Teleormanu) s-a înființat la 20 octombrie 1935 din inițiativa învățătorului Constantin Gh. Ioan. S-au pus și bazele unei biblioteci comunale, cu 350 volume.

Religie[modificare | modificare sursă]

Orientarea religioasă a majorității locuitorilor este de Creștini Ortodoxi.

Biserica Mârzănești[modificare | modificare sursă]

Construcția bisericii cu hramul Sfântul Dumitru și Sfânta Paraschiva din Mârzănești a început în 1923 și a durat 7 ani. S-a făcut din fonduri donate de locuitori în frunte cu Ecaterina și Dumitru Dumitriu, proprietarii moșiei din sat. Nu avem informații certe unde a fost biserica anterioară, construită din lemn. Este posibil să fi fost mai sus, acolo unde se află cimitirul. La sfințirea actualei, în 1930, printre săteni circula știrea că satul Mârzănești, cu istorie veche, și-a luat numele de la Mârzea Dogaru, care în secolul al XVII-lea a strâns bani pentru construcția bisericii. De aici deducem că satul a avut biserică încă din secolul al XVII-lea. Biserica din Mârzănești este în formă de cruce cu o turlă pe acoperi și încă o sfântă cruce în partea de răsărit, tot pe acoperiș. Pictura respectă stilul bizantin în tempera. În fată sunt zugrăviți Sf. Dumitru, Sf. Parascheva și Sf. Nicolae. Pridvorul era susținut de șase stâlpi de ciment, legați între ei de vergele metalice.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Mârzănești

     Români (90,73%)

     Romi (3,83%)

     Necunoscută (5,43%)

     Altă etnie (0%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Mârzănești

     Ortodocși (92,38%)

     Creștini după evanghelie (1,1%)

     Necunoscută (5,45%)

     Altă religie (1,05%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mârzănești se ridică la 3.885 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.469 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,73%), cu o minoritate de romi (3,84%). Pentru 5,43% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,38%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,11%). Pentru 5,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Mârzănești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Viorel Mihăilă[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Partidul Social Democrat3       
Partidul Mișcarea Populară3       

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

  • Ansamblul bisericii "Adormirea Maicii Domnului", sat CERNETU. Datare: 1832
  • Biserică, sat CERNETU. Datare: 1832
  • Turn clopotniță, sat CERNETU. Datare: 1832

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. iulie 2013. Accesat în .  Parametru necunoscut |publish6er= ignorat (ajutor)
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Gheorghe Popa: Monografia comunei Mârzănești