Ieremia Movilă

Ieremia Movilă
Domn al Moldovei
Date personale
Născut	1555
Decedat	10 iulie 1606 (51 de ani) Iași, Moldova
Înmormântat	Mănăstirea Sucevița
Părinți	Ioan Movilă[*][[Ioan Movilă (Abt 1520 - Abt 1570)|​]] Princess Maria of Moldavia[*][[Princess Maria of Moldavia (Abt 1532 - 1614/2 Oct 1616)|​]]
Frați și surori	Simion Movilă
Căsătorit cu	Elisabeta Movilă
Copii	Constantin Movilă Alexandru Movilă Regina Wiśniowiecka[*][[Regina Wiśniowiecka (Polish noble lady from Moldavia)|​]] Maria Mohylanka[*][[Maria Mohylanka ((1591-1638))|​]] Anna Mohylanka[*][[Anna Mohylanka |​]] Katarzyna Mohyła[*][[Katarzyna Mohyła |​]]
Apartenență nobiliară
Familie nobiliară	Dinastia Movilă
Domnitor al Moldovei
Domnie	august 1595 – mai 1600
Predecesor	Ștefan Răzvan
Succesor	Mihai Viteazul
Domnitor al Moldovei
Domnie	septembrie 1600 – 10 iulie 1606
Predecesor	Mihai Viteazul
Succesor	Simion Movilă

Ieremia Movilă (n. 1555 – d. 10 iulie 1606, Iași, Moldova) a fost domn al Moldovei de două ori, între august 1595 și mai 1600, respectiv între septembrie 1600 și 30 iunie 1606.

Domnie

Boier moldovean, frate cu mitropolitul Gheorghe Movilă, a fost urcat pe tron de cancelarul polonez Zamoyski în locul lui Ștefan Răzvan. A fost tot timpul protejatul polonezilor. Este recunoscut ca domn și de turci cărora le plătea tributul. Detronat de Mihai Viteazul, care a luat și domnia Moldovei în mai 1600, s-a menținut în Cetatea Hotinului, de unde și-a recuperat tronul tot cu ajutorul polonezilor în septembrie 1600, când Mihai a fost învins în Transilvania la Mirăslău. Polonezii au intrat și în Muntenia, l-au învins pe Mihai la Teleajen în 12 octombrie 1600, și l-au pus pe tronul Munteniei pe Simion, fratele lui Ieremia. În timpul domniei sale a fost ridicată Mănăstirea Sucevița, pe locul unui lăcaș de cult mai vechi, din lemn. Ctitoria a devenit ulterior necropola familiei Movilă.

Familie

A fost fiul lui Ioan Movilă (d. 1580) și a Mariei Movilă (d. 1614), fiica lui Petru Rareș. A fost frate cu Simion Movilă, Toader Movilă (frate vitreg) și Gheorghe Movilă.

S-a căsătorit în anul 1587 cu Elizabeta Csomortany, cu care a avut o familie numeroasă. Elizabeta era fiica marelui nobil maghiar ardelean Toma Csomortany (Csomortáni Tamás), proprietar al unei întinse moșii la Lozna lângă Lwow. Csomortáni Erzsébet era de religie romano-catolică și a influențat esențial creșterea romano-catolicismului în Moldova la începutul secolului 17.

A avut următorii copii:

• Constantin Movilă (1594–iulie 1612)
• Alexandru Movilă (1601–1620)
• Bogdan (?)
• Samfira (?–7 martie 1596)
• Petru (?)
• Alexandra (?–12 iulie 1597)
• Stana (?–12 iulie 1597)
• Chiajna (1588-1619) căsătorită în 1603 cu prințul Michal Wiśniowiecki.
• Maria (?–1638) căsătorită cu Stefan Potocki (?–1631) și apoi cu Nicolas Firlej (?–1636).
• Ecaterina (?–1618) căsătorită în 1618 cu Samuel Korecki (?–1622).
• Ana, căsătorită succesiv cu patru nobili polonezi

Primii doi fii au devenit și ei domni ai Moldovei. Avea legături familiale cu cei mai de seamă nobili polonezi, cu care își măritase fetele.

Galerie de imagini

• 
  Ieremia Movilă şi familia, frescă din Mănăstirea Suceviţa
• 
  Ieremia Movilă pe vălul său funerar
• 
  Blazonul familiei Movilă

Bibliografie

• Sever Zotta, Doamna Elisaveta a lui Ieremia Movilă voievod a fost fiica lui Gheorghie pârcălab de Hotin, în „Arhiva Genealogică”, II, 1913;
• Nicolae Iorga, Doamna lui Ieremia Vodă, extras din „Analele Academiei Române. Memoriile Secțiunii Istorice”, s. II, t. XXXII, 1910;
• Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor vol. II (1352-1606), Editura Științifică și Enciclopedică, Bucuresti, 1976;
• Ștefan S. Gorovei, Buzul pârcălab și Gheorghe pârcălab de Hotin, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol» din Iași”, XIX, 1982;
• Constantin Rezachevici, Politica internă și externă a Țărilor Române în primele trei decenii ale secolului al XVII-lea (I), în „Revista de istorie”, tom 38, nr. 1, 1985;
• Veniamin Ciobanu, Succesiunea domnească a Movileștilor – un litigiu politic internațional, în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol» din Iași”, XXV/1, 1988;
• Ștefan S. Gorovei, „Nepoții Balicăi”, „semințenia Movileștilor”, în „Arhiva Genealogică”, I (VI), nr. 3-4, 1994;
• M. M. Székely, Înrudirile doamnei Elisabeta Movilă, în vol. De potestate. Semne și expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, Iași, 2006.
• Ștefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely (ed.), Movileștii. Istorie și spiritualitate românească, vol. I, „Casa noastră Movilească”, Sfânta Mănăstire Sucevița, 2006;
• Stefan S. Gorovei, Maria Magdalena Szekely (ed.), Movilestii. Istorie și spiritualitate romanească, vol. II, Ieremia Movila. Domnul. Familia. Epoca, Sfânta Mănăstire Sucevița, 2006.

Legături externe

• (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
• Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
• (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
• Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
• Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
• Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
• Cum a fondat o colonie dincolo de Nistru rivalul lui Mihai Viteazu Arhivat în 15 septembrie 2012, la Wayback Machine., 14 septembrie 2012, Claudiu Padurean, România liberă

Predecesor: Ștefan Răzvan	Domn al Moldovei 1595 – 1600	Succesor: Mihai Viteazul
Predecesor: Mihai Viteazul	Domn al Moldovei 1600 – 1606	Succesor: Simion Movilă