Alexandru Săvulescu (arhitect)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Alexandru Săvulescu
Date personale
Născut 1847
Mehedinți, România Modificați la Wikidata
Decedat 1902
Naționalitate  România
Cetățenie Flag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupație arhitect Modificați la Wikidata
Activitate
Clădiri semnificative Palatul Poștelor, București

Alexandru Săvulescu (n. 1847, Mehedinți, județul Mehedinți - d. 1902) a fost un arhitect român, unii dintre primii reprezentanți de seamă ai școlii românești de arhitectură modernă.

A studiat la București și la Paris, de unde s-a întors în țară în 1874. A fost pentru o perioadă arhitect al Ministerului Instrucțiunii Publice și Cultelor. În această calitate a proiectat clădirile mai multor școli de gimnaziu și licee.

Între anii 1895-1902 a fost președintele Societății Arhitecților Români, înființată în 1891.

A fost unul dintre întemeietorii Școlii de Arhitectură din București.[1]

Cea mai cunoscută lucrare a sa este Palatul Poștelor și Telegrafului din București, construit între 1894-1900. Începând din anul 1972, clădirea este sediul Muzeului Național de Istorie a României, iar din 2004 și al Muzeului Național Filatelic.[1]

Între monumente arhitectonice ale orașului Brăila, proiectate de Alexandru Săvulescu, se numără și Gimnaziul "Nicolae Bălcescu", construit în perioada 1885-1886 în stil neoclasic pe B-dul Alexandru Ioan Cuza nr. 182. În prezent, adăpostește "Colegiul Nicolae Bălcescu".

Clădirea Colegiului Național „Traian” din Drobeta-Turnu Severin, a fost construită între anii 1890-1892, după planurile lui Alexandru Săvulescu. Pe frontispiciul clădirii se află busturile lui Vasile Alecsandri, Ion Heliade Rădulescu și Publius Ovidius Naso.[2]

În Câmpulung se află bustul lui Dimitrie Giurescu, erou al Războiului de Independență din 1877, comandantul batalionului Dorobanți Muscel, mort la 7 noiembrie 1877. Este creația sculptorului Dimitrie Demetrescu Mirea și a arhitectului Alexandru Săvulescu și a fost ridicat in anul 1897, la initiațiva colonelului Scarlat Geanolu, în curtea fostei cazărmi a batalionului 2 "Muscel" din regimentul 4 dorobanți. Bustul este montat pe un soclu înalt și masiv, pe care sunt fixate două plăci din marmură neagră.[3]

În anul 1897, la Alexandria s-a inaugurar școala din strada Libertății, nr. 310, construită de Primăria orașului, după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu, de către antreprenorul M. Frangulea, pe un teren din piața ,, Ștefan cel Mare “, de unde și denumirea școlii de Școala primară de băieți ,,ȘTEFAN CEL MARE“.[4]

În perioada 1896-1904, la Buzău s-a ridicat clădirea Palatului Comunal, după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu, clădire în care, în prezent, se află sediul primăriei municipiului Buzău. Declarat monument de arhitectură, Palatul Comunal este realizat în stilul Renașterii italiene, în arhitectura clădirii regăsindu-se turnuri și logii, ca elemente definitorii ale curentului.[5]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Arhitectul Alexandru Săvulescu
  2. ^ Istoric Colegiul Național Traian
  3. ^ Bustul Maiorului Dimitrie Giurescu din Câmpulung
  4. ^ Școala cu clasele I-VIII "Ștefan cel Mare " Alexandria
  5. ^ Palatul Comunal

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964