Expoziția Tinerimii artistice din anul 1904
Expoziția Tinerimii artistice din anul 1904 | |
Sigla Societății Tinerimea artistică din anul 1904 | |
Dată | 15 martie 1904 |
---|---|
Locație | Ateneul Român |
Tip | Expoziție de arte plastice |
Temă | pictură, sculptură, arhitectură |
Organizat de | Societatea Tinerimea artistică |
Participanți | Constantin Artachino, Ștefan Luchian, Ipolit Strâmbulescu, Kimon Loghi, Ștefan Popescu, Arthur Verona, Nicolae Grant, Nicolae Vermont, Gheorghe Petrașcu, Frederic Storck, Oscar Späthe, Jean Alexandru Steriadi, Cecilia Cuțescu-Storck, Petre Antonescu, Gabriel Popescu |
Modifică date / text |
Expoziția Tinerimii artistice din anul 1904 a fost cea de a treia manifestare expozițională a Societății Tinerimea artistică. Deschiderea ei s-a făcut în ziua de 15 martie a anului 1904 la Ateneul Român din București și i-a avut ca principali actori pe Constantin Artachino, Ștefan Luchian, Ipolit Strâmbulescu, Kimon Loghi, Ștefan Popescu, Arthur Verona, Nicolae Grant, Nicolae Vermont, Gheorghe Petrașcu, Frederic Storck și Oscar Späthe. Societatea i-a avut ca invitați pe Cecilia Cuțescu-Storck, Petre Antonescu, Gabriel Popescu și pe pictorii greci Nikiforos Lytras, Gheraniotis și Ana Papadopol din Atena .
Deschiderea manifestării
[modificare | modificare sursă]Societatea Tinerimea artistică a organizat în anul 1904[1] a treia manifestare expozițională din România și a patra de când a fost înființată.[2] Pe lângă artiștii care au expus la precedentul eveniment de la București, au mai fost prezenți și gravorul Gabriel Popescu, Cecilia Cuțescu-Kunzer, arhitectul Petre Antonescu și pictorii greci Nikiforos Lytras, Gheraniotis și Ana Papadopol din Atena. Pictorii greci nu au fost singurii străini.[2] Au mai participat și vienezul Gustav Gurschner și francezul C. Millés. Nicolae Grigorescu a expus cu această ocazie șapte tablouri.[2] Expoziția s-a deschis oficial în ziua de 15 martie 1904.[3]
În trei saloane ale Ateneului Român au fost aranjate cele 240 de lucrări pe care le-au adus participanții.[4] În ziua deschiderii expoziției s-a constatat un mare aflux de vizitatori. La orele prânzului Principesa Maria a sosit însoțită de Principele Ferdinand.[4] A lipsit însă Carmen Sylva, care a trimis totuși câteva exponate dintre care s-a remarcat Evanghelia realizată pentru Biserica Trei Ierarhi din Iași.[4] Ducesa de Hessa a expus patru tablouri cu flori.[4]
Principesa și Principele Ferdinand au fost primiți la intrarea expoziției de către delegatul special al societății - Oscar Spathe.[4] La vernisaj a mai fost prezent și Spiru Haret care era în acel an Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice.[4] Frederic Storck a deschis oficial manifestarea și a ținut un cuvant de deschidere.[5]
-
Aurora
[ F. Storck ] -
Căință
[ Frederic Storck ] -
Arhitectură românească
[ Petre Antonescu ] -
Mina
[ Nicolae Grigorescu ] -
Cioban cu fluier
[ Oscar Späthe ] -
Cioban cu toiag
[ Oscar Späthe ] -
O sfântă bizantină
[ O. Späthe ]
Față de precedentele expoziții al căror succes a fost mai mult de ordin moral, succesul înregistrat la această manifestare a fost și unul financiar, accentuat de marele interes arătat de publicul amator.[2]
Lucrări și participanți
[modificare | modificare sursă]La această expoziție au fost invitați pentru prima oară artiștii George Mărculescu,[6] Ludovic Bassarab,[7] Gheorghe D. Anghel,[8] Petre Antonescu,[8] Cecilia Cuțescu-Storck,[9] A. L. Galeotta,[10] Alexandru Henția,[11] Carolse Kraus,[12] Nikiforos Lytras,[13] Gabriel Popescu,[14] Lucia Rechemberg,[15] Oscar Schmidt,[16] Oscar Späthe,[17] Maria Stanian Radu[17]. A fost invitată și Regina Elisabeta a României.[18] Cronica de artă a comentat lucrările următorilor artiști:[6]
- Nicolae Grigorescu - a expus șapte tablouri din colecția lui Alexandru Vlahuță. Două din ele erau Peisaj de toamnă și Interior de țigani la Fontainebleau.[6]
- George Mărculescu - a participat cu tablouri cu scene de interior. Cel mai apreciat dintre ele a fost cel în care a înfățișat o femeie pe jumătate goală, în poziția șezând, într-un fotoliu stil Ludovic al XV-lea.[6]
- Cecilia Cuțescu-Storck - a avut două lucrări, din care Un studiu de nud a fost considerat a fi remarcabil.[6]
- Jean Alexandru Steriadi - a expus Țăgănci, câteva capete de expresie și Interior de cârciumă breton.[6]
- Ludovic Bassarab - cu câteva tablouri care aminteau de școala olandeză și flamandă - Van Ostade, Teniers, etc.[6]
- Vienezul Gurschner - cu piese de sculptură aplicată.[6]
- Francezul C. Millés - cu o statuie intitulată Maternitate, el fiind considerat de critică un demn urmaș al lui Rodin.[6]
- D. Kraus - a expus un bust al dlui Thierin.[6]
- Constantin Artachino - a avut o serie de peisaje de iarnă.[6]
- Arthur Verona - a afișat studii de culoare, căutând să releve toate mijloacele pe care le are natura. Remarcabil pentru acest eveniment expozițional a fost pânza intitulată Studiu de călăreț arab.[6]
- Nicolae Grant - a adus pe simeze interioruri bretone, redate în opinia unui cronicar "... cu o oarecare economie mijloace". A mai expus și mai multe acuarele.[6]
- Kimon Loghi - cu peisaje și scene orientale.[6]
- Ștefan Luchian - după cum se știe tematica sa, a venit cu flori și peisaje.[6]
- Gheorghe Petrașcu - a venit cu lucrări sumare și de o simțire adâncă, sălbatice, și pline de poezie cu o cromatică ieșită din comun. A expus și portrete ce aminteau de Școala olandeză și Renaștere.[6]
- Ștefan Popescu - a fost prezent cu marine bretone liniștite cu predominante argintii. De menționat lucrarea Notre dame de la Joie și Zi de slujbă în Bretania.[6]
- Ipolit Strâmbulescu - a avut studii serioase și pânze cu scene rurale. A fost remarcată Țiganca râzând.[6]
- Nicolae Vermont - a prezentat vederi din București, o scenă biblică și câteva peisaje.[6]
- Frederic Storck - de remarcat bustul dlui Castaldi.[6]
- Oscar Späthe și Dimitrie Mirea.[6]
-
Fecior boieresc
[ Arthur Verona ] -
Bulevardul Pake iarna
[ Constantin Artachino ] -
Case în Veneția
[ Gheorghe Petrașcu ] -
Studiu de portret
[ Gheorghe Petrașcu ] -
Între flori
[ Ipolit Strâmbu ] -
Închinarea păstorilor
[ Nicolae Vermont ] -
Interior breton
[ Nicolae Grant ] -
Monahul Nectarie
[ Nicolae Grigorescu ] -
Țăranca
[ Nicolae Grigorescu ] -
La mănăstire
[ Nicolae Vermont ]
Imagini cu exponate de la această expoziție se găsesc la commons.[19]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Societatea Tinerimea artistică: Catalog. A treia expoziție de pictură și sculptură, în Palatul Ateneului, București, 1904
- ^ a b c d Petre Oprea... pag. 47
- ^ Calendarul Minervei pe anul 1905, pag. 50
- ^ a b c d e f B. Br.: Expoziția Tinerimei Artistice, Adevarul din 16 martie 1904
- ^ Calendarul Minervei pe anul 1904, pag. 47
- ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u Sybil: Expoziția Tinerimii artistice, în Literatură și artă română: Idei, simțire, formă, 08, 1904. [Partea a 2-a], vezi digibuc.ro
- ^ Petre Oprea Artiști... pag. 29
- ^ a b Petre Oprea Artiști... pag. 26
- ^ Petre Oprea Artiști... pag. 40
- ^ Petre Oprea Artiști... pag. 44
- ^ Petre Oprea Artiști... pag. 47
- ^ Petre Oprea Artiști... pag. 53
- ^ Petre Oprea Artiști... pag. 55
- ^ Petre Oprea Artiști... pag. 68
- ^ Petre Oprea Artiști... pag. 70
- ^ Petre Oprea Artiști... pag. 73
- ^ a b Petre Oprea Artiști... pag. 75
- ^ Petre Oprea Artiști... pag. 25
- ^ Lista completă a participanților și a lucrărilor expuse se găsește în Tinerimea Artistică : Catalog, editat în anul 1904, pe www.digibuc.ro
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Petre Oprea: Societăți artistice bucureștene, Editura Meridiane, București, 1969, pag. 41 - 57
- Petre Oprea - Artiști participanți la expozițiile Societății Tinerimea Artistică (1902-1947), Ed. Maiko, București, 2006
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
|