Aromânii din Albania

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Aromânii din Albania
Vllah sau çoban
Albania minorities.png
Populație totală

În 2011: aprox. 9000
Estimare: >300.000

Regiuni cu populație semnificativă
Albania de Sud
Limbi vorbite
aromâna, albaneza
Religii
Ortodoxism
Grupuri înrudite sau legate cultural
Români, Aromâni, Meglenoromâni, Istroromâni, alte popoare romanice
Note
Vezi și: Aromâni, Limba aromână, Albania.

Aromânii din Albania reprezintă a doua minoritate ca număr de membri după cea greacă și una dintre populațiile autohtone (alături de cea greacă) de pe teritoriul acestui stat. Aromânii (din Albania) sunt urmașii triburilor ilirice și traco-dacice, precum și ai coloniștilor romani (latini) de pe teritoriul actual al Albaniei. Numărul lor variază între 9000 de persoane până la 300.000 de persoane, după unele statistici. Aromânii sunt recunoscuți doar ca minoritate culturală sub denumirea impusă de vlahi, spre deosebire de minoritatea grecească, macedoneană și muntenegreană care sunt recunoscute ca minorități naționale (ultimele două comunități sunt mai puțin numeroase decât aromânii). Cea mai mare parte a aromânilor din Albania se denumesc ei înșiși „rămâni”, astfel încât clasificarea lor simplu ca aromâni este problematică. Ei aparțin ramurii fărșeroților și sunt concentrați în zona muntoasă din sud-vestul Albaniei în jurul orașului Corcea sau Korița. O altă parte a aromânilor a fost sedentarizată în zona de câmpie din jurul orașelor Fier ajungând până pe malul mării Adriatice la Vlora sau Avlona. În anumite cazuri, sate speciale s-au alocat pentru aceștia de către statul albanez cum ar fi așezarea denumită Anton Poci. Cea mai cunoscută așezare istorică aromână este localitatea Moscopole (distrusă aproape în totalitate de trupele albaneze conduse de Ali Pașa în 1788) din sud-estul Albaniei. Ei nu beneficiază de destule școli(cu excepția celor din Divjaka) în care să-și învețe limba maternă, mass-media, instituții culturale, susținere guvernamentală pentru a-și păstra identitatea proprie.

Din acești rămâni, mulți bărbați practicau încă în anii 1950-60 transhumanța, fără să aibă domiciliu fix, așa cum i-a surprins etnologul clujean Petru Neiescu într-una din vizitele sale pe teren. Se pare ca aceștia nu sunt fărșeroți propriu-ziși, ci saracaciani care au reușit să scape de procesul de grecizare stabilindu-se în decursul diferitelor perioade istorice în spațiul albanez. Vechea politica de sprijinire de către București a instituțiilor de învățământ și stabilimentelor bisericești pentru rămânii aromâni pare să se reînnoade. S-au alocat peste 2 miliarde de lei pentru Biserica ortodoxă aromână "Schimbarea la Față" din Corcea, patronată de Patriarhia română unde activează preotul-paroh aromân fărșerot Dumitrache Veriga. Cel mai vestit și apreciat fotograf profesionist contemporan din Albania, Aurel Duka, este aromân. Fatos Nano, alt aromân, a fost prim-ministru din partea Partidului Socialist în perioada 1991-2005.

Pe 13 octombrie 2017, Parlamentul albanez, la cererea Uniunii Europene (ca condiție pentru o viitoare aderare la blocul comunitar), a votat un proiect de lege privind protecția minorităților etnice, aromânii primind astfel statut oficial de minoritate națională.[1]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Ziarul Național (17 octombrie 2017). „Aromânii au devenit, OFICIAL, minoritate națională în Albania”. Accesat în 17 ocotmbrie 2017.  Verificați datele pentru: |access-date= (help)