Românii din Ungaria

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Românii din Ungaria Mare și frontiera stabilită în tratatul de la Trianon

În Ungaria, grupuri compacte de români trăiesc în mai multe așezări rurale din apropierea graniței cu România și în orașul Jula (maghiară Gyula). Un grup important de români se află și în capitala Budapesta.

Date statistice[modificare | modificare sursă]

Conform ultimului recensământ din 2011,numărul românilor a crescut substanțial (de 3 ori) fața de 2001 când se declaraseră doar 8000 de etnici români.

În Ungaria trăiesc:[1]

  • Cetățeni de limbă maternă română: 13.886 persoane
  • Cetățeni de naționalitate română: 26.345 persoane
  • Cetățeni de religie ortodoxă română: 13.710 persoane

În tabel este prezentată evoluția populației românești din Ungaria, pe localități, conform datelor oficiale ale ultimelor recensăminte.[2]

Localitatea 1980 1990 2001 2011
Aletea 516 361 201 271
Apateu 342 211 125 137
Bătania 354 252 137 505
Bedeu 15 48 145 117
Bichiș 4 14 11 58
Bichișciaba 60 98 96 396
Budapesta 559 1.263 1.205 6.189
Cenadul Unguresc 326 183 142 238
Chitighaz 1.548 1.488 660 1.050
Ciorvaș 3 3 2 16
Crâstor 4 5 4 66
Darvaș - 4 1 17
Jula 593 517 500 974
Jaca 18 17 6 24
Leta Mare - 14 3 59
Leucușhaz 65 21 10 87
Micherechi 2.216 1.848 1.385 1.637
Otlaca-Pustă 235 126 50 93
Peterd 4 - - 63
Pocei 5 8 37 124
Săcal 362 157 148 188
Seghedin 59 188 147 588
Vecherd 1 - 25 3

Personalități[modificare | modificare sursă]

Cele mai cunoscute personalitate care s-au ridicat din rândul minorității române din Ungaria sunt George Pomuț, revoluționar pașoptist, general în armata americană, participant la războiul de secesiune, consul al Statelor Unite ale Americii la Petersburg, Rusia, și Ioan Irimie (Janos Irinyi), din Leta Mare (Letavertes), Bihorul unguresc, inventator al chibritului neexpoziv (cel cunoscut astăzi), prin combinarea fosforului cu dioxid de plumb în loc de clorat de potasiu cum se proceda anterior. Ioan Irimie este fratele Victoriei Vulcan, mama marelui cărturar Iosif Vulcan.

Presă, emisiuni TV[modificare | modificare sursă]

La Jula apare "Foaia românească"[3], săptămânal în limba română. La televiziunea maghiară există scurte emisiuni în limba română (cam jumătate de oră pe săptămână).

Autoguvernarea Românilor din Ungaria[modificare | modificare sursă]

Conform legilor ungurești, fiecare minoritate, inclusiv românii, își alege un organism reprezentativ care să-i reprezinte interesele. Organismul care reprezintă interesele minorității române se numește Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria (prescurtat AȚRU). Respectiva organizație beneficiază de subvenții din bugetul statului ungar.

Ședința de constituire a AȚRU a avut loc în 22 martie 2007. Ședința s-a ținut în limba maghiară, în ciuda protestelor unei părți din deputați care au cerut să se vorbească românește. Propunerea respectivă a fost respinsă prin votul majorității[4].

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ National data”. Hungarian Central Statistical Office. http://www.ksh.hu/nepszamlalas/tables_regional_00. 
  2. ^ Conform Recensământ 2001 și rezultate alegeri, sunt cuprinse numai localitățile în care există parohie românească
  3. ^ Adresa redacției, pe situl "Foaia românească"
  4. ^ articol din revista "Foaia românească", săptămînal al românilor din Ungaria

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Bibliografie suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • O istorie a românilor din Ungaria, Radu Păiușan, Ionel Cionchin, Editura Eurostampa, 2003
  • Cultură românească la Budapesta în secolul al XIX-lea, Mária Berényi, Editura Pentru Minoritățile Naționale și etnice din Ungaria, 2000
  • Cartea albă: Românii din Ungaria : mărturii, suferințe, evocări (septembrie 1919 - iunie 1995) : document socio-istoric despre o realitate tragică, Emilian Aurel Man, Editura E.A. Man, 1995
  • Din istoria comunităților bisericești ortodoxe române din R. Ungară, Teodor Misaroș, Tivadar Mészáros, "Dunarea" Cartile, Szövetsége Magyarországi Románok Demokratik, Editura Tankönyvkiadó Vállalat, 1990
  • Drama minorităților naționale din Ungaria, dr. Petre Bărbulescu, Editura Globus, 1991

Legături externe[modificare | modificare sursă]