Ana Ipătescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Ana Ipătescu
Ipatescu stamp.jpeg
Date personale
Născută1805 Modificați la Wikidata
București, Țara Românească Modificați la Wikidata
Decedată (70 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Wallachia.svg Țara Românească
Flag of the United Principalities of Romania (1862–1866).svg Principatele Unite Modificați la Wikidata
Ocupațierevoluționar Modificați la Wikidata

Ana Ipătescu (n. 1805, București, Țara Românească – d. , București, România) a fost o eroină a Revoluției de la 1848 din Țara Românească.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Ana s-a născut la București, în mahalaua Olarilor[1], în familia negustorului Atanasie Ghiulerasă, din burghezia incipientă de la sfârșitul perioadei fanariote. Tatăl, dregător domnesc, comandant in cavaleria ușoară, deținea cafenea si făcea negustorie profitabilă.

În anul 1828, se mărită cu arendașul Ivancea Dimitrie, de care se desparte în 1831, an în care moare și tatăl. Din cauza conjuncturii în care se afla, se recăstorește din interes cu Nicolae Ipătescu. Datorită soțului ei, funcționar la Departamentul Vistieriilor, a participat la întâlniri ale societății secrete Frăția, unde a cunoscut pe câțiva dintre conducătorii care vor intra în guvernul revoluționar după izbucnirea revoluției la 9 iunie 1848. Pe 19 iunie, lovitura contrarevoluționară a col.I Odobescu si I.Solomon a creat un moment de cumpănă, membrii guvernului provizoriu fiind arestați. Inițial, mulțimea a bătut in retragere. “In acel moment de disperare, dinspre Podul Mogoșoaiei năvălește tânăra eroină Anica Ipătescu cu două pistoale in mână. Ea strigă din toate puterile “Moarte trădătorilor! Tineri, curaj, salvați libertatea!” (Allgemeine Osterreichische Zeitung”, 20 iunie 1848).

Astfel, a participat direct în fruntea mulțimii prorevoluționare bucureștene la eliberarea guvernului revoluționar, arestat la 19 iunie 1848 în urma unui complot contrarevoluționar.

S-a stins din viață în anul 1875. Deși dorise să fie îngropată la Mănăstirea Pasărea, până în prezent mormântul său nu a putut fi identificat.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dicționar biografic de istorie a României, Edit. Meronia, 2008

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Arina Avram, Femei celebre din România. Mică enciclopedie. Volumul II