Costache Aristia

Date personale
Costache Aristia

Născut	1800 Constantinopol, Imperiul Otoman
Decedat	18 aprilie 1880 (80 de ani) București, România
Cetățenie	Imperiul Otoman Grecia Țara Românească Principatele Unite Regatul României
Ocupație	scriitor actor militar traducător actor de teatru[*] poet
Limbi vorbite	limba greacă modernă
Activitate
Organizație	Universitatea din București
Semnătură

Modifică date / text

Costache Aristia, desen de Dupré

Constantin (Costache) Aristia (n. 1800, București^[1]^[2] sau Constantinopol^[3] – d. 18 aprilie 1880, București) a fost un actor, scriitor și om politic român, de origine grecească. A participat la răscoala lui Tudor Vladimirescu și la Revoluția din 1848. Artist-cetățean, Aristia a imprimat teatrului un caracter militant politic.

Actor și scriitor[modificare | modificare sursă]

După o scurtă apariție, ca elev, pe scena de la Cișmeaua Roșie, a fost trimis de domnița Ralu Caradja la școala din Paris a lui Joseph François Talma. Întors în țară, a întemeiat în 1833, împreună cu alți intelectuali legați de mișcarea revoluționară democrată, prima școală de artă dramatică. Pregătind primele cadre profesionale de actori, el a pus bazele teatrului cult în Țara Românească. A tradus din Homer (publică la București, în 1837, prima traducere în românește a Iliadei), Alfieri, etc.

În 1853 întemeiază ziarul Săteanul creștin.

Printre elevii lui Aristia s-au numărat Costache Caragiale și Eufrosina Popescu.

Împreună cu Ion Heliade-Rădulescu și alții a fost cofondator al "Teatrul Național" în București (1852). Planificarea a început deja în anul 1836.^[4]

Revoluționar[modificare | modificare sursă]

Aristia a participat la răscoala lui Tudor Vladimirescu ca eterist, luptând alături de Alexandru Ipsilanti la Drăgășani (1821).

Mai târziu, participă la Revoluția de la 1848 din Țara Românească. Este ales comandant al Gărzii Naționale. Exilat după înfrângerea Revoluției, trăiește în Austria, Franța, Turcia și Grecia. În 1851 i se permite să se întoarcă în țară.

A decedat în 1880 și a fost înmormântat în Cimitirul „Sfânta Vineri” din București^[5]

Note[modificare | modificare sursă]

^ Dictionar personalitati, meditatii, maxime - Constantin (Costache) ARISTIA
^ Ecaterina Țarălungă: „Mic Dicționar de literatură română, București 2007, p. 32, ISBN 973-584-112-6
^ „Ο Ελληνισμός της Ρουμανίας τον 19ο αιώνα. Η περίπτωση του Βουκουρεστίου“, Thessaloniki 2007, S. 28
^ Roger Bauer, Michael de Graat, Jürgen Wertheimer: „Jahrbuch für internationale Germanistik: Kongressberichte“, Bände 18-19, Editura Peter Lang, 1986, p. 342
^ Gh. Bezviconi, Necropola Capitalei, Institutul de Istorie „N. Iorga”, București, 1972, p. 55.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
Ion Heliade Rădulescu, Scrisori și acte, București, 1972 (notiță biografică despre Aristia - p.27)

[1] Dictionar personalitati, meditatii, maxime - Constantin (Costache) ARISTIA

[2] Ecaterina Țarălungă: „Mic Dicționar de literatură română, București 2007, p. 32, ISBN 973-584-112-6

[3] „Ο Ελληνισμός της Ρουμανίας τον 19ο αιώνα. Η περίπτωση του Βουκουρεστίου“, Thessaloniki 2007, S. 28

[4] Roger Bauer, Michael de Graat, Jürgen Wertheimer: „Jahrbuch für internationale Germanistik: Kongressberichte“, Bände 18-19, Editura Peter Lang, 1986, p. 342

[5] Gh. Bezviconi, Necropola Capitalei, Institutul de Istorie „N. Iorga”, București, 1972, p. 55.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]