Teodor Râșcanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Teodor Râşcanu

Teodor Râșcanu (Rășcanu, Rîșcanu)[1]numit și Toderiță (n. 1813 - d. 1867 la Drăgușeni), a fost un revoluționar român de la 1848, printre cei mai de seamă adversari ai domnitorului Mihail Sturdza din Moldova.

Viața și activitatea politică[modificare | modificare sursă]

Toderiță Râșcanu aparține unui neam însemnat căruia Gheorghe Ghibănescu i-a consacrat unul din volumele seriei sale „Surete și Izvoade”. În acest volum a fost publicat și arborele genealogic al familiei[2] care ulterior a fost completat de istoricul Gheorghe G. Bezviconi[3] iar apoi actualizat de arhitectul Dan Râșcanu.

Veche familie de boieri moldoveni, familia Râșcanu este înrudită cu familii precum Cantacuzino, Sturdza, Miclescu, Lambrino, Costin, Buzdugan, Ghica, Cuza, Neculce. Tatăl lui Toderiță, vornicul Iordache Râșcanu, a făcut parte din delegația de boieri trimisă la Constantinopol în primăvara anului 1822 pentru a cere Înaltei Poarți domni pământeni. Această acțiune a adus din nou domni pământeni, atât în Țara Românească cât și în Moldova, după lunga perioadă fanariotă. În Moldova, în timpul domniei lui Ioniță Sandu Sturdza, noul domn pământean, Iordache Râșcanu se va bucura de o poziție foarte înaltă devenind membru al Divanului domnesc.

Toderiță a avut o viață zbuciumată și în parte contradictorie în desfășurarea ei. În istoriografia românească s-a dus o întreagă discuție în jurul existenței sau inexistenței unei asociații patriotice, al cărei secretar ar fi fost chiar Râșcanu. Dar ceea ce este sigur este faptul că acesta, în cadrul unei astfel de asocieri sau în afara ei, a dus o îndrăzneață activitate potrivnică domnitorului Mihail Sturdza. Deasemenea este certă desțărarea lui, răgazul petrecut la Paris și implicarea în acțiunile din 1848 desfășurate în capitala Franței (alături de Costache Negri, Alexandru Catargiu, Nicolae Golescu, Ion Ghica, C.A. Rosetti și alții) prezența apoi în Transilvania la marea adunare de la Blaj, ca și trecerea prin București înaintea pribegiei sale la Constantinopol.[4]

Împreuna cu Ion Ghica a activat la Constantinopol în interesul revendicărilor cerute de revoluționari și pentru răsturnarea lui Mihail Sturdza. După căderea lui Sturdza, Teodor Râșcanu se întoarce din nou în Moldova.

Cert a fost comportamentul său patriotic, însuflețit și revoluționar în deceniile cinci și șase ale veacului al XIX-lea dar ultimii ani de viață nu au fost pentru Toderiță Râșcanu timp de împlinire, ci dimpotrivă. În mod tragic, drama vieții sale a constat într-o nefericită răsturnare de situație. Luptătorul din deceniile anteriore, unul dintre oamenii începutului de drum al României care-și dovedise neînfricarea patriotică, s-a situat în final pe poziții separatiste. A ajuns astfel în contratimp cu frații săi de luptă și n-a mai continuat să participe la procesul de constituire a României finalizat sub cârma propriului său nepot de văr, Alexandru Ioan Cuza. Dilema politică în care se afla, sfâșierile interioare și apoi neînțelegerile familiale au dus în final la întunecarea minții sale. El a murit în 1867.[5]

Viața revoluționarului Teodor Râșcanu a fost transpusă în romanul istoric Răzvrătitul Toderiță de către nepotul său, scriitorul și publicistul Theodor Râșcanu.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Varianta cu „â” este de fapt cea corectă. În România, în vremea dictaturii comuniste, membrii familiei au fost obligați sa renunțe la „â” in favoarea lui sau „î” sau „ă”. Varianta cu „î” apare mai ales în Republica Moldova la numele propriu Rîșcani, oraș, raion sau sector al Orașului Chișinău, precum și la anumiți membri ai familiei.
  2. ^ Arborele genealogic al familiei Râșcanu
  3. ^ Gheorghe G. Bezviconi „Boierimea Moldovei dintre Prut și Nistru” , vol.I și vol.II, București - 1940-1943
  4. ^ Acad. Dan Berindei, prefață la romanul lui Theodor Râșcanu „Răzvrătitul Toderiță”, roman istoric și biografic, Editura Kunsthalle, Germania, 2009.
  5. ^ Acad. Dan Berindei, prefață la romanul lui Theodor Râșcanu „Răzvrătitul Toderiță”, roman istoric și biografic, Editura Kunsthalle, Germania, 2009.