Florin Lăzărescu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Florin Lăzărescu
RK1907 MG 8577 Florin Lăzărescu.jpg
Florin Lazarescu
Date personale
Născut (45 de ani)
Doroșcani, Iași
NaționalitateFlag of Romania.svg română
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieprozator, scenarist, publicist
Limbilimba română  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Litere
Activitatea literară
Operă de debut„Cuiburi de vîsc”
Prezență online

Florin Lăzărescu (n. 28 martie 1974, Doroșcani, Iași) este un prozator, scenarist și publicist român.

Este membru în colegiul de redacție al săptămînalului Suplimentul de cultură.[1] În calitate de publicist, a colaborat la Dilema Veche, Observator cultural, Suplimentul de cultură, Ziarul de duminică, Șapte seri, Timpul, Contrafort și Vatra.[2]

Florin Lăzărescu este unul dintre fondatorii și organizatorii Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași - FILIT, un proiect finanțat de Consiliul Județean Iași prin Muzeul Național al Literaturii Române din Iași.[3]

Bio-bibliografie[modificare | modificare sursă]

Florin Lăzărescu s-a născut la Doroșcani, un sat din județul Iași, unde a și copilărit. Conform mărturiei sale, a trăit între „oameni care spuneau povești”. Din clasa doua a început să citească, o pasiune pe care i-a transmis-o și surorii sale mai mici. La școala primară, exista un aparat de proiectat cu role, unde se difuzau filme.[4]

În 1998 a absolvit Facultatea de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar în 2000 un master în literatură comparată și antropologie.[5]

A debutat cu volumul de povestiri Cuiburi de vîsc (2000), pe care l-a tipărit la editura OuTopos (a unei asociații studențești), într-un tiraj de 500 de exemplare.[6][7] Ulterior a fost publicat în antologia Ozone friendly (2001) și a scos volumul Șase moduri de a-ți aminti un cal sau Șase povestiri (2003) la editura online LiterNet, cu o prefață de Lucian Dan Teodorovici.[8] Deși a fost remarcată lipsa de originalitatea a structurii narative a povestirilor (de tipul „în cadru”) din Șase moduri de a-ți aminti un cal, criticul Marius Chivu considera cartea drept un exercițiu reușit de virtuozitate, caracterizat de o scriitură foarte bună.[9] Iulia Popovici sesiza vocația cinematografică a lui Lăzărescu.[10]

În 2003 a publicat la Polirom primul său roman, Ce se știe despre ursul panda, cu o prefață de Ovidiu Șimonca. Premisa cărții este că naratorul urmărește parcursul unui ziar care trece din mână în mână, înfățișând între timp personajele; ca erou este fixat Toma, angajat într-un supermarket. Critica Iulia Popovici aprecia că Lăzărescu are o mână fină pentru figuri pitorești, care conturează o „lume pestriță [care] e amenințată să-și piardă simțul lucrului sfînt (prin asta înțelegîndu-se și, pur si simplu, contactul imediat cu cel de lîngă tine); în cel mai bun caz, e o lume de urși panda, refuzînd să mai comunice, să se mai înmulțească, fie pentru c-au pierdut sensul existenței, fie fiindcă, dimpotrivă, i-au aflat secretul și-i trăiesc preaplinul.” Ea sesiza de asemenea încărcătura livrescă a prozei lui Lăzărescu.[7] Criticul de întâmpinare Costi Rogozanu de la Observator cultural a evaluat romanul lalolaltă cu câte o carte de Radu Pavel Gheo și Lucian Dan Teodorovici, apărute la aceeași editură, dând verdictul că autorii „scriu impecabil” și că deși „se pot găsi diverse reproșuri de amănunt [...] toți trei sînt scriitori profesioniști.[11]

Tot în 2003, Lăzărescu a fost reprezentat cu proza Pulp Fiction în antologia Respiro - Antologie de proză scurtă (2000-2002) alcătuită de Mona Mamulea. Criticul de întâmpinare Marius Chivu considera textul lui Lăzărescu – alături de cele ale unor Adina Dabija, Ioan Es. Pop, Bogdan Suceavă sau Paul Doru Mugur – printre cele mai bune din volum.[12]

În 2005, Lăzărescu a publicat romanul Trimisul nostru special, care l-a făcut cunoscut.[4] Cartea a fost tradusă în mai multe limbi (franceză, germană, spaniolă, italiană, slovenă, maghiară și croată).[5] Traducerea franceză de Olimpia Bogdan-Verger la Éditions des Syrtes a fost primită foarte bine în Franța, Lăzărescu fiind primul român mai tânăr publicat de editură.[13]

Opera[modificare | modificare sursă]

Volume[modificare | modificare sursă]

  • Cuiburi de vîsc, Iași: Editura OuTopos,  
  • Șase moduri de a-ți aminti un cal sau șase povestiri, Editura LiterNet,  
  • Ce se știe despre ursul panda, Iași: Editura Polirom,  
  • Trimisul nostru special, Iași: Editura Polirom,  
  • Amorțire, Editura Polirom, 2013
  • Întâmplări și personaje, Editura Polirom, 2015
  • Puiul de balaur, puiul de zmeu și puiul de om, Colecția CARTIER Junior, Ilustrații de Raluca Burcă, 2019; ISBN 978-9975-86-358-2

Antologii[modificare | modificare sursă]

  • Ozone Friendly. Iași - reconfigurări literare, Editura T, Iași, 2002
  • Respiro. Proză scurtă 2000-2002, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003
  • Cartea cu bunici, Editura Humanitas, 2007
  • Scriitori la poliție, coord. de Robert Șerban, Editura Polirom, 2016

Cărți publicate în alte limbi[modificare | modificare sursă]

Scenarii[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Despre noi”, Suplimentul de Cultură, nedatat, accesat în 13 octombrie 2015  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  2. ^ „Trimisul nostru special, de Florin Lăzărescu”, HotNews, , accesat în  
  3. ^ Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași, FILIT
  4. ^ a b „Digicult. Copilăria lui Florin Lăzărescu: „Am trăit între oameni care spuneau povești și cred că asta m-a influențat foarte mult să scriu", Digi24, , accesat în  
  5. ^ a b ICR (), „Recomandare: Florin Lăzărescu, „Trimisul nostru special", Pagina oficială de internet, accesat în  
  6. ^ Mihai Voinea (), „Florin Lăzărescu, scriitorul român tradus în șapte limbi: „Aș scrie și dacă aș avea trei cititori", Adevărul, accesat în  
  7. ^ a b Iulia Popovici, „80 de ani, 14 mărturii”, România literară - anul 2003, numărul 37, accesat în  
  8. ^ „Florin Lăzărescu: Șase moduri de a-ți aminti un cal sau șase povestiri”, Editura LiterNet, nedatat, accesat în 13 octombrie 2015  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  9. ^ Marius Chivu (), „Proză cu ph-ul scăzut”, România literară - numărul 48, accesat în  
  10. ^ Iulia Popovici (), „Autopsie (Trafic de critică) - Fundatia Romania Literara”, România literară - numărul 16, accesat în  
  11. ^ C. Rogozanu (decembrie 2003), „Poliromii”, Observator cultural - numărul 198, accesat în  
  12. ^ Marius Chivu (), „Antologia prozatorilor internauți - Fundatia Romania Literara”, România literară, numărul 44, accesat în  
  13. ^ Fanny Chartres (noiembrie 2007), „O voce românească în Occident”, Observator cultural - numărul 398, accesat în  
  14. ^ [1]amazon.de

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Chivu, Marius (coord.) (), Ce-a vrut să spună autorul, Iași: Editura Polirom 
  • Cristea-Enache, Daniel (), București Far West. Secvențe de literatură română, București: Editura Albatros 

Legături externe[modificare | modificare sursă]