Gaetano Burelly
Gaetano Burelly | |
![]() portret de Emanoil Panaiteanu Bardasare | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1820[1] ![]() |
Decedat | 1896 (76 de ani)[1] ![]() Pătârlagele(d), Buzău, România ![]() |
Copii | Alexandrina Burelly ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() |
Ocupație | construcții arhitect ![]() |
Activitate | |
Alma Mater | Școala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris[2] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Gaetano Burelly (ortografiat și Gaetano Burelli; n. 1820[1] – d. 1896,[1] Pătârlagele(d), Buzău, România) a fost un arhitect român de origine florentină.
În 25 iunie 1938 a apărut în Universul Literar un inteviu luat Alexandrinei Caragiale de către Șerban Cioculescu. Alexandrina a făcut precizări privind originea lui Gaetano Burelly, după cum urmează:
- „... Bunicul meu era florentin, un De Castro. Era căsătorit cu o rusoaică și s-a refugiat în timpul sbuciumelor din peninsula neunificată la Constantinopol. O parte dintre frații și surorile lui au trecut în Rusia și s-au aliat cu familiile mari de acolo. Tatăl meu, Gaetano Burelli, a stat aproape 25 de ani în Franța, unde a urmat Școala de Belle-Arte și arhitectura, luând diploma de argint ca laureat. A fost adus în țară de generalul Florescu și de principele Bibescu, după ce fusese un timp secretarul lui Lamartine, poate chiar în timpul revoluției de la 1848. Aici, la noi, a fost efor și restaurator de monumente istorice, S-a căsătorit cu o domnișoară Fălcoianu. A murit la adânci bătrâneți în 1896. Îl vizitam, dimpreună cu soțul meu, la moșia sa de lângă Pătârlagele”.[3]
Emanoil Panaiteanu-Bardasare i-a pictat în 1864-1865 portretul, lucrare cu care a participat la Expoziția artiștilor în viață din anul 1865. Gaetano Burelly a participat și el la expoziție cu proiectul de restaurare a Mânăstirii Curtea de Argeș, pentru care a primit Mențiunea Onorabilă. Proiectul fost folosit de Karl Storck, profesor în aceeași instituție, pentru realizarea unei machete care a participat la Expoziția Universală de la Paris din anul 1867.[4]
Note[modificare | modificare sursă]
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Emanuel Bădescu, articol pe www.zf.ro: Antonio Gaetano Burelli, architect restaurator, 15 mai 2013 - accesat 24 februarie 2021
- Adrian-Silvan Ionescu: Mișcarea artistică oficială în România secolului al XIX-lea - Cartea de artă, Ziarul Financiar - Ziarul de Duminică, articol din 9 februarie 2009, accesat 10 octombrie 2017