Johann Heinrich Lambert
Sari la navigare
Sari la căutare
| Johann Heinrich Lambert | |
 Johann Heinrich Lambert | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Mulhouse, Confederația Veche a Elveției |
| Decedat | (49 de ani)[1][5][2][6] Berlin, Regatul Prusiei |
| Cetățenie |  Stadtrepublik Mülhausen[*] |
| Religie | protestantism |
| Ocupație | matematician astronom fizician filozof |
| Activitate | |
| Domiciliu | Confederația Veche a Elveției |
Modifică date / text  | |
Johann Heinrich Lambert (n. 26 august 1728 - d. 25 septembrie 1777) a fost un matematician, fizician și astronom elvețian.
Contribuții[modificare | modificare sursă]
Matematică[modificare | modificare sursă]
Lambert a introdus funcțiile hiperbolice în geometrie. A fost primul care a demonstrat faptul că π este irațional folosind dezvoltarea în fracție continuă (1768).
Astronomie[modificare | modificare sursă]
A dezvoltat o teorie privind apariția Universului asemănătoare ipotezei nebulare a lui Thomas Wright și Immanuel Kant.
Studiind conicele, Lambert a determinat formule de calcul pentru timpul de zbor pe secțiuni ale orbitei cometelor.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Johann Heinrich Lambert”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în
- ^ Johann Heinrich Lambert, Lexiconul de istorie al Elveției
- ^ Johann Heinrich Lambert, Indiana Philosophy Ontology Project, accesat în
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Johann Heinrich Lambert, SNAC, accesat în
 | Acest articol biografic despre un elvețian este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
Categorii:
- Nașteri în 1728
- Decese în 1777
- Matematicieni germani ai secolului al XVIII-lea
- Matematicieni elvețieni
- Astronomi germani
- Astronomi elvețieni
- Filozofi germani
- Filozofi elvețieni
- Astronomi ai secolului al XVIII-lea
- Oameni de știință elvețieni din secolul al XVIII-lea
- Eponime ale craterelor de pe Lună
- Eponime ale asteroizilor