Andromeda (galaxie)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Andromeda (dezambiguizare).
Galaxia Andromeda
Andromeda Galaxy (with h-alpha).jpg
Date despre galaxie
Constelație: Andromeda
Ascensie dreaptă 00:42,7 h:m
Declinație: +41:16 deg:m
Distanță: 2.900 ka.l.
Magnitudine aparentă: 3,4 mag
Dimensiune aparentă: 178×63 arc min

Andromeda, cunoscută și ca Messier 31, M31 sau NGC 224 (în textele mai vechi denumită „Marea nebuloasă Andromeda”) este o galaxie spirală care se află la aproximativ 2,5 milioane de ani-lumină depărtare de Pământ.

Andromeda este cea mai mare galaxie din Grupul Local, constituit din galaxia Andromeda, Calea Lactee, galaxia Triangulum și alte 30 de galaxii mai mici. Deși este cea mai mare (ca întindere), s-ar putea ca galaxia Andromeda să nu fie și cea mai masivă, cercetările recente susținând că cea mai multă materie întunecată o conține Calea Lactee, care prin urmare este cea mai masivă galaxie.

La o magnitudine aparentă de 4,4, galaxia Andromeda este notabilă ca fiind unul dintre obiectele Messier cele mai luminoase, fiind ușor vizibilă cu ochiul liber. Totuși, fără un telescop ea pare destul de mică, deoarece partea ei centrală este mai întunecată; diametrul său unghiular este de 7 ori mai mare decât cel al Lunii.

Descoperire[modificare | modificare sursă]

Cea mai timpurie referință existentă la acest corp ceresc datează de prin anul 961, în lucrarea astronomului de origine persană Azophi / Al-Sufi, Cartea stelelor fixe.[1] Astronomul Charles Messier a inclus-o sub numărul 31 în catalogul său, Catalogul Messier.

Informații generale[modificare | modificare sursă]

Denumită Marea Nebuloasă din Andromeda până când natura sa galactică a fost recunoscută în anii 1920, Galaxia Andromeda este galaxia spirală cea mai apropiată de Calea Lactee[2] și cea mai mare galaxie din Grupul Local din care fac parte ambele galaxii. Cu un diametru de aproximativ 140.000 de ani-lumină, ea ar conține circa o mie de miliarde de stele.[3]

Imagine în raze ultraviolete a galaxiei Andromeda și satelitului său M 110

Galaxia Andromeda se apropie de Soare cu o viteză de aproximativ 300 de kilometri pe secundă. Cunoscând mișcarea Sistemului Solar în cadrul Căii Lactee, galaxia Andromeda și Calea Lactee se apropie una de alta cu o viteză de 100 până la 400 de kilometri pe secundă. Calculele arată că ele se vor ciocni peste aproximativ 2,5 miliarde de ani. În urma coliziunii, galaxiile se vor unifica, formând o galaxie eliptică gigantă. Aceste evenimente sunt obișnuite printre galaxii.

Estimația recentă a distanței[modificare | modificare sursă]

În anul 2003, folosind infraroșul I-SBF și ajustând valoarea noului punct de luminozitate al lui Freedman descoperit în 2001 și, în plus, folosind o corecție metalică de −0,2 mag dex−1 în (O/H), a fost derivată o estimație a distanței până la Andromeda de 2,57 ± 0,06 milioane de ani lumină.

Folosind metoda variabilei cefeide, în 2004 a fost obținută o estimație de 2,51 ± 0,13 milioane de ani lumină.

Toate aceste măsurători produc o medie de 2,54 ± 0,06 milioane de ani lumină. Bazat pe informația de mai sus, diametrul maxim al lui M31 este estimat la 141 ± 3 mii de ani lumină.

Estimarea masei[modificare | modificare sursă]

Estimarea greutății pentru haloul Andromedei (inclusiv materie întunecată) dă o valoare de aproximativ 1,23 × 10¹² M☉, asemănându-se bine cu Calea Lactee care are circa 1,9 × 10¹² M☉. Chiar dacă M31 ar putea fi mai puțin masivă decât Calea Lactee, eroarea metodei de estimare este încă prea mare pentru a putea avea exactitate. M31 nu conține mai multe stele decât Calea Lactee, dar se întinde mai mult spațial.

În particular, M31 pare să aibă mult mai multe stele comune decât Calea Lactee, iar luminozitatea sa estimată este aproape dublă decât a celei din urmă. Totuși, rata de formare a stelelor în Calea Lactee este mult mai ridicată, M31 producând aproape numai o masă solară pe an — în comparație cu 3-5 mase solare anual pentru Calea Lactee. Rata novelor din Calea Lactee este și ea dublă pe lângă rata lui M31. Aceasta sugerează că în trecut M31 a suferit o mare fază de formare a stelelor, pe când Calea Lactee tocmai se află în mijlocul unei astfel de faze. Asta ar putea însemna că în viitor numărul stelelor din Calea Lactee va egala numărul de stelelor observate din M31.

Observare[modificare | modificare sursă]

Localizarea galaxiei în constelaţia Andromeda.

Prima descriere a galaxiei cu ajutorul unui telescop este realizată de Simon Marius în 1612 (adesea descris ca fiind descoperitorul galaxiei). Ea a fost fotografiată pentru prima oară în 1887 de către astronomul Isaac Roberts, în observatorul său din Crowborough în Sussex.

Natura galactică[modificare | modificare sursă]

În anii 1920, stelele variabile cefeide sunt identificate de către Edwin Hubble pe fotografiile astronomice ale nebuloasei. Mulțumită relației perioadă-luminozitate stabilită în 1912 de Henrietta Leavitt, Edwin Hubble a stabilit distanța stelelor și a confirmat natura extragalactică a obiectului. A permis și să se reinterpreteze un eveniment din 1885 care fusese considerat ca fiind o novă. Prin magnitudinea sa aparentă relativ slabă și distanța galaxiei, acest eveniment era în realitate extrem de luminos la scara unei galaxii. De fapt era vorba de o supernovă (o explozie a unei stele), denumită în continuare SN 1885A. Este prima supernovă văzută de la inventarea telescopului, și singura cunoscută în galaxia Andromeda.

În 1943, când Los Angeles era sub camuflaj, Walter Baade a utilizat telescopul Hooker de la Mont Wilson și, pentru prima oară, a rezolvat stele în regiunea centrală a galaxiei.[4]

În 1953, studiul obiectului astronomic M31 de către Edwin Hubble și Allan Sandage a pus în evidență o nouă clasă de stele variabile, variabilele luminoase albastre (sau LBV).[5]

Grupul Local[modificare | modificare sursă]

Galaxii satelite ale Galaxiei Andromeda[modificare | modificare sursă]

Vreo douăzeci de galaxii pitice orbitează în jurul Galaxiei Andromeda. Cea mai masivă dintre acestea este Galaxia Triunghiului, o galaxie spirală bine desenată, ușor de recunoscut, dar și M110 / NGC 205 este foarte cunoscută, fiind foarte vizibilă pe clișeele de ansamblu ale Galaxiei Andromeda ca o mică galaxie eliptică orientată oblic în raport cu marea sa vecină. M32, o galaxie eliptică pitică „compactă”, este mai discretă, însă totuși vizibilă ca un mic disc cu contururi ușor flu la marginea discului Galaxiei Andromeda; M32 se află foarte probabil la originea unor anumite perturbări morfologice în interiorul discului Galaxiei Andromeda, în urma traversării cvasiortogonale de către aceasta acum vreo 210 de milioane de ani. Celelalte formațiuni galactice satelitare sunt galaxii eliptice pitice sau galaxii pitice sferoidale.


Tabelul de mai jos rezumă formațiunile galactice identificate ca fiind satelite ale galaxiei Andromeda și principalii lor parametri potrivit lui Koch și Greb; coordonatele carteziene (XM31, YM31, ZM31) centrate pe Galaxia Andromeda sunt deduse din coordonatele polare (α, δ, D) uzuale centrate pe Soare:

Sateliți ai Galaxiei Andromeda[6]
Nume Tipologie α
(J2000.0)
δ
(J2000.0)
Distanța până la
Soare (kpc)
XM31
(kpc)
YM31
(kpc)
ZM31
(kpc)
Anul
descoperirii
Galaxia Triunghiului (M33) SA(s)cd 01h 33m 51s +30° 39′ 37″ 847 ± 60 87,4 49,8 196,7 1654 ?
M32 cE2 00h 42m 42s +40° 51′ 55″ 770 ± 40 4,7 4,0 0,1 1749
M110 (NGC 205) dE6 00h 40m 22s +41° 41′ 07″ 830 ± 35 3,8 -55,3 16,0 1773
NGC 185 dE5 00h 38m 58s +48° 20′ 12″ 620 ± 25 -89,3 121,6 -89,4 1787
NGC 147 dE5 00h 33m 12s +48° 30′ 29″ 755 ± 35 -85,5 -8,7 -52,4 1829
IC 10 dIrr 00h 20m 17s +59° 18′ 14″ 660 ± 65 -200,0 70,7 -140,7 1887
IC 1613 dIrr 01h 04m 47s +02° 07′ 02″ 715 ± 35 369,2 334,5 84,8 1906
Galaxia Pitică Neregulată din Pegas (PegDIG) dIrr/dSph 23h 28m 36s +14° 44′ 35″ 760 ± 100 355,5 106,5 -174,5 ~ 1955
Andromeda I dSph 00h 45m 40s +38° 02′ 28″ 790 ± 30 41,0 -0,5 24,7 1970
Andromeda II dSph 01h 16m 30s +33° 25′ 09″ 680 ± 25 42,2 144,9 53,5 1970
Andromeda III dSph 00h 35m 34s +36° 29′ 52″ 760 ± 70 63,2 23,2 -7,2 1970
LGS 3 dIrr/dSph 01h 03m 53s +21° 53′ 05″ 620 ± 20 149,1 240,6 21,4 1976
Andromeda V dSph 01h 10m 17s +47° 37′ 41″ 810 ± 45 -104,2 -26,3 45,8 1998
Andromeda VI (Galaxia Pitică Sferoidală din Pegas) dSph 23h 51m 46s +24° 34′ 57″ 775 ± 35 243,1 37,6 -100,5 1998
Andromeda VII (Pitica din Cassiopeia) dSph 23h 26m 31s +50° 41′ 31″ 760 ± 70 -86,3 -50,5 -191,5 1998
Andromeda IX dSph 00h 52m 53s +43° 12′ 00″ 790 ± 70 -31,6 -12,4 22,0 2004
Andromeda XI[7] 2006
Andromeda XII[7] 2006
Andromeda XIII[7] 2006
Curent de maree nord-vest (curenți E și F)[8] 2009
Curent de maree sud-est[8] 2009
Andromeda XXVIII[9] 2011
Andromeda XXIX[9] 2011

Viitoarea coliziune cu Calea Lactee[modificare | modificare sursă]

Este cunoscut faptul că galaxia Andromeda se deplasează cu o viteză de 140 km/s, adică de 504.000 km/h. Se crede cǎ galaxiile Andromeda și Calea Lactee se vor ciocni peste 3 miliarde de ani; acum distanța dintre acestea este de 2,5 milioane de ani luminǎ.

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Martin Rees, Universul, ghid vizual complet, p.302, 405.
  2. ^ Există galaxii mai apropiate de Calea Lactee, însă de alte clase, ca de exemplu Galaxia Pitică din Câinele Mare
  3. ^ en « Andromeda galaxy hosts a trillion stars », New Scientist, 6 June 2006.
  4. ^ "The Resolution of Messier 32, NGC 205, and the Central Region of the Andromeda Nebula", Astrophysical Journal 100,  .
  5. ^ "The Brightest Variable Stars in Extragalactic Nebulae. Format:I. M31 and M33", Astrophysical Journal (în engleză) 118, , pp. 353–361 .
  6. ^ "The Anisotropic Distribution of M31 Satellite Galaxies: A Polar Great Plane of Early-type Companions" (PDF), The Astronomical Journal (în engleză) 131 (3), , pp. 1405–1415, accesat la 21 martie 2012  doi:10.1086/499534.
  7. ^ a b c Discovery and analysis of three faint dwarf galaxies and a globular cluster in the outer halo of the Andromeda galaxy, N. F. Martin et.al, 2006.
  8. ^ a b New tidal streams found in Andromeda reveal history of galactic mergers.
  9. ^ a b "Newly found dwarf galaxies could help reveal the nature of dark matter", R&D Magazine,   (reprinted in R&D Magazine).

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Martin Rees, Universul, ghid vizual complet, coordonator [...], Traducere din limba engleză de Ana-Maria Negrilă-Chisega, Liana Stan, Enciclopedia RAO 2008, București, 512 de pagini. (pp. 302-303, p. 352) ISBN 978-973-717-319-5

Legături externe[modificare | modificare sursă]