Hercule (constelație)
Hercule | |
Harta constelației Hercule (click pentru mărire) | |
Denumire | |
---|---|
Nume latin | Hercules |
Genitiv | Herculis |
Abreviere | Her |
Observație | |
(Epoca J2000.0) | |
Ascensie dreaptă | Între 15h 48m 30s și 18h 57m 50s |
Declinație | Între +3° 40′ 25″ și +51° 19′ 27″ |
Suprafață | 1225 grd² (Locul 5) |
Vizibilitate | Între 90° N și 50° S |
Trecere la meridian | 25 iulie, 21h00 |
Stele | |
Strălucitoare (m≤3,0) | 2 (β, ζ) |
Vizibile cu ochiul liber | 247 |
Bayer / Flamsteed | 106 |
Apropiate (d≤16 al) | 0 |
Cea mai strălucitoare | β Her (Kornephoros) (2,78m) |
Cea mai apropiată | Gliese 661 (20,61 al) |
Obiecte | |
Obiecte Messier | 2 (M13, M92) |
Ploi de meteori | Tau Herculidele |
Constelații învecinate | Dragonul Boarul Coroana Boreală Șarpele (capul) Ofiucus Vulturul Săgeata Vulpea Lira |
Modifică text |
Hercule (Hercules în latină) este o constelatie din nordul ecuatorului ceresc. Poartă numele eroului grec Herakles (Ἡρακλῆς) preluat în mitologia romană sub numele de Hercules.
Descriere și localizare
[modificare | modificare sursă]Hercule este a cincea constelație ca mărime, însă, întrucât numai trei din stelele ei au o magnitudine aparentă mai mică de 3, nu este ușor de remarcat pe cerul nocturn. Ea poate fi găsită între Lira cu luminoasa-i stea Vega și ușor observabila Coroană Boreală. Perioada optimă de observare este la începutul verii când constelația atinge cea mai înaltă poziție pe cer.
Hercule conține două roiuri stelare globulare care pot fi observate chiar și cu un binoclu.
În direcția acestei constelații se găsește apexul propriului nostru sistem soloar spre care soarele, cu întreg cortegiu-i de planete, se îndreaptă cu o viteză de 20 km/s.
Istorie
[modificare | modificare sursă]Mitologie
[modificare | modificare sursă]Obiecte cerești
[modificare | modificare sursă]
|