Iakov Borisovici Zeldovici

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Iakov Borisovici Zeldovici
RUSMARKA-1827 Cropped.jpg
Date personale
Născut 8 martie 1914(1914-03-08)
Minsk, Belarus, Imperiul Rus
Decedat (73 de ani)
Moscova
Înmormântat Cimitirul Novodevicii[*] Modificați la Wikidata
Copii Boris Iakovlevici Zeldovici[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Russia.svg Imperiul Rus
Flag of the Soviet Union.svg URSS Modificați la Wikidata
Ocupație fizician
astrofizician[*]
inventator Modificați la Wikidata
Activitate
Rezidență Uniunea Sovietică Uniunea Sovietică
Domeniu fizician
Instituție Institutul Semenov de Fizică Chimică[*]
Universitatea Națională de Cercetări Nucleare[*]  Modificați la Wikidata
Alma Mater Universitatea de Stat din Sankt Petersburg
Universitatea Politehnică de Stat din Sankt Petersburg[*]  Modificați la Wikidata
Societăți Societatea Regală din Londra
Academia de Științe a URSS[*]
Academia de Științe din Ungaria
Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[*]
Academia Americană de Arte și Științe[*]
Academia Leopoldină[*]  Modificați la Wikidata
Premii Hero of Socialist Labor medal.pngHero of Socialist Labor medal.pngHero of Socialist Labor medal.png
Order of Lenin ribbon bar.pngOrder of Lenin ribbon bar.pngOrder of Lenin ribbon bar.png
Order october revolution rib.png
Orderredbannerlabor rib.png Orderredbannerlabor rib.png
Medal Lenin Prize.png Medal Stalin Prize.png Medal Stalin Prize.png Medal Stalin Prize.png

Iakov Borisovici Zeldovici (n. 8 martie 1914, Minsk — D. 2 decembrie 1987, Moscova) a fost un ilustru fizician rus, de origine evreu, din Belorusia, membru al Academiei de Știinte a URSS (din 1958), de trei ori erou al Muncii Socialiste (29.10.1949, 04.01.1954, 11.09.1956).

Biografie [1], [2], [3][modificare | modificare sursă]

A studiat la Institutul Politehnic din Sankt-Petersburg dar nu l-a absovit. A fost membru ULCT între anii 1928-1942. În anul 1931 a lucrat la Institutul de Fizică Chimică din Moscova. Ulterior a participat împreună cu A.D. Saharov, N.N. Bogoliubov la proiectul atomic sovietic pănă în anul 1963 inclusiv. În anul 1964, după terminarea lucrului la proiectul atomic a fost neangajat timp de 1 an, și abia de la sfârșitul anului 1964 este angajat la Institutul de Matematică aplicată al Academiei de științe din URSS, unde printre colegi i-a avut și pe alți colaboratori ai proiectului atomic: Andrei N. Tihonov, ș.a.. Candidat în științe fizico-matematice (1936), doctor în științe fizico-matematice(1939), profesor al facultății de fizică a Universității M.V. Lomonosov de la Moscova din 1966. Membru corespondent al Academiei de științe din URSS din 1946, Academician al Academiei de științe din URSS din anul 1958. Laureat al Premiilor Stalin (ulterior Premiul de Stat al URSS) pentru anii 1943, 1949, 1951, 1953. Laureat al Premiului Lenin din URSS pentru anul 1956.

Este înmormântat la cimitirul Novodevicie la Moscova.

Creația științifică[4][modificare | modificare sursă]

Este unul dintre fizicienii de anvergură din URSS, talent-polivalent, cu realizări majore în domeniul chimiei fizice și, în speță, a fizicii detonației, fizicii atomice și nucleare, fizicii particulelor elementare, astrofizicii, gravitației și cosmologiei, fizicii corpului solid. A creat o școală științifică importantă, în speță în domeniul astrofizicii, cosmologiei, fizicii nucleare și a particulelor elementare. A fost atât experimentator cât și un teoretician ilustru. Ca relizări de profunzime poate fi umbrit doar de Lev Landau, iar ca arie de preocupări științifice este comparabil cu Vitalie Ghinzburg.

Unul dintre primii tutori științifici ai lui Zeldovici a fost academcianul Boris Petrovici Konstantinov, care l-a îndreptat spre chimia fizică și cea nucleară. Specialist în teoria detonației, creator alături de Iuliu Hariton și Nicolai Bogoliubov a bombei atomice sovietice la biroul de construcții de la Sarov, regiunea Nijnii-Novgorod, aflat sub conducerea lui Igor Kurceatov. Ulterior a colaborat cu Andrei Dmitrievici Saharov și Iuri Trutnev la construcția bombei cu hidrogen, proiect inițiat de Igor Tamm.

Unul dintre cercetătorii reputați ai fizicii nucleului din URSS, având contribuții importante în teoria difuziei particulelor elementare pe nuclee. Unul dintre principalii promotori ai teoriei gravitației și cosmologiei în anii 1970-1980 în URSS. În anii 1939-40 a efectuat în colaborare cu Iuliu Hariton calculul procesiului de fisiune a uraniului în reacție de lanț și a cercetat randamentul neutronilor. A dezvoltat teoria reactorului omogen cu neutroni termici și absobția de rezonanță a neutronilor în U-238. A examinat cinetica reactorului și a arătat rolul principial al neutronilor întârziați la funcționarea lui.

A anticipat posibilitatea reținerii neutronilor ultrareci într-un vas cu pereți reflectori, a arătat posibilitatea existenței nucleelor cu surplus de neutroni (He cu 8 nucleoni). A introdus noțiunea de sarcină leptonică (1952-1953), a anticipat dezintegrarea -β a pionilor cu cu sarcină electrică (1954) și, în colaborare cu S. Gerștein - fenomenul de conservare a curentului pionic. A arătat posibilitatea existenței unor noi caracteristici electromagnetcie ale particulelor, ce apar în cazul deteriorării parității, și, pentru prima oară (1958-60), a arătat existența factorului de formă de sarcină a neutrinului și deteriorarea parității atomilor din contul interacției slabe. În anul 1958 a sugerat metoda de detecție a particulelor cu durată scurtă de viață prin măsurarea repartizării numărului produselor de dezintegrare.

Începând din anii 1970 se ocupă de teoria gravitației (găuri negre, unde gravitaționale, magnetohidrodinamică), în special de cosmologie, și astrofizică, aprofundează cercetările anterioare de fizică a particulelor elementare. Unul dintre coautorii efectului de supraradiație a găurilor negre. În anul 1971 apare monografia "Teoria gravitației și evoluția stelelor", care explică evoluția stelelor prin procesele fizice, care au loc în interiorul stelelor și nu prin acțiunea forțelor supranaturale, a lui Dumnezeu, sau a unor forțe oculte. În următoarea carte "Structura și evoluția Universului" (1975) acești autori arată cum a apărut Universul în urma unei gigantice explozii, cum a evoluat de la o stare extrem de densă, singulară, la stadiul când materia a putut să se coaguleze în fluctuații de densitate, care s-au transformat ulterior în galaxii. Ulterior în interiorul galaxiilor au apărut stele, în urma colapsului gravitațional al norilor de hidrogen, pentru ca mai apoi în unele sisteme stelare să apară planete, inclusiv locuibile

Discipoli[modificare | modificare sursă]

Creator al unei impunătoare școli științifice de astrofizică. Printre discipolii lui Iacov Zeldovici se numără:

ș.a.

Este tatăl fizicanului Boris Iakovlevici Zeldovici. În ceea ce privește participarea la proiectele atomice sovietice, l-a susținut moral pe Andrei Saharov, însă nu a avut curajul acestuia din urmă să renunțe la posibilitatea de a continua munca științifică.

Opera[modificare | modificare sursă]

  • Oxidarea azotului la ardere (1947)
  • Teoria detonației (1955) (1962 în colaborare cu A.S. Kompaneets)
  • Impulsul rachetelor cu praf (1963)
  • Elemente de dinamică a gazelor și teoria clasică a undelor de șoc (În colab. cu Yu.P. Raizer (1968)
  • Elemente de matematică aplicată (1965, 1967, 1972)
  • Difuzia, reacții, nuclee ( în colab. cu Baz' și Perelomov)
  • Teoria atracției universale și evoluția stelelor (1971, în colab. cu I.D. Novikov)
  • Câmpuri magnetice în astrofizică (în colab. cu A. Ruzmaikin și D. Sokoloff) (1983)

ș.a.

Distincții[modificare | modificare sursă]

  • Erou al Muncii socialiste din URSS (1949, 1953, 1956)
  • Ordinul Lenin (1957)
  • Laureat al premiului de Stat al URSS (1943, 1949, 1951, 1953)
  • Medalia de Aur Igor Kurceatov (1977)
  • Membru de onoare al mai multor academii străine.

Despre[modificare | modificare sursă]

  1. ^ GH. Bratescu (ed)., Personalități ale științei, B.,Ed. Șt. Enc., 1971
  2. ^ Enciclopedia Sovietică Moldovenească
  3. ^ Dicționar de astronomie și astronautică, B., Ed. Șt. și Enc., 1977
  4. ^ Varun Sahni,Ya. B. Zeldovich (1914-1987) Chemist, Nuclear Physicist, Cosmologist