Hanatele independente din Azerbaidjan
| Istoria Azerbaidjanului | |
 Acest articol este parte a unei serii | |
| Istoria timpurie | |
|---|---|
| Istoria antică | |
| Manna | |
| Albania Caucaziană | |
| Imperiul Persan și cuceririle lui Alexandru Macedon | |
| Atropatena | |
| Rivalitatea romano-parțian și cucerirea Sasanidă | |
| Istoria medievală | |
| Perioada islamică | |
| Imperiul Marilor Selgiukizi | |
| Statul Atabeyilor din Azerbaidjan | |
| Cucerirea mongolă și statul Elhanizilor | |
| Statul Qaraqoyunlu | |
| Statul Agqoyunlu | |
| Statul Șirvanșahilor | |
| Istoria clasică | |
| Safevizi | |
| Hanatele independente | |
| Dinastia Qadjar | |
| Dominația rusă | |
| Independența timpurie | |
| Republica Democratică Azerbaidjan | |
| Masacrul din Martie | |
| Azerbaidjanul sovietic | |
| Republica Sovietică Socialistă Azerbaidjană | |
| Ianuarie negru | |
| Azerbaidjanul modern | |
| Republica Azerbaidjan | |
Portal Azerbaidjan |
Hanatele independente (în azeră Müstəqil xanlıqlar dövrü), este o perioadă de fărâmițarea feudală din istoria Azerbaidjanului înainte de cucerirea rusească și iraniană (sec.XVIII-XIX).
După moartea domnitorului Iranului Nadir șah Afșar (1747), Azerbaidjanul a câștigat o șansă de a recupera independență. Însă acest proces nu s-a desfășurat rezultând crearea unui stat unitar azer, ci mai multor Hanate independente.
Cauzele eșecului statului unitar Azerbaidjan și fărâmițării feudale au fost:
- Dominația sistemului gospodăria naturală
- Slăbiciunea relațiilor economice
- Certurile interne și contradicții
În a două jumatate a sec. XVIII, în Azerbaidjan nu exista un centru economic unitar și regiunile aveau un regim de sine stătator închis. Feudalii locali – hanii, sultanii, bey-ii - ocupându-se numai de independența proprie, erau interesați în menținerea fărâmițării feudale și împiedicau prin orice mijloace unirea țării și crearea puterii centralizate.
Istoria aproape a tuturor hanatelor din Azerbaidjan este plină de razboaie neîntrerupte și lovituri de palat. Cele mai puternice hanate erau Urmia, Șeki, Karabah, Quba, Hoy.
Hanatele și sultanate din Azerbaidjanul de Nord[modificare | modificare sursă]
- Hanatul Șeki (Șəki xanlığı)
- Hanatul Quba (Quba xanlığı)
- Hanatul Șirvan (Șirvan xanlığı)
- Hanatul Karabah (Qarabağ xanlığı)
- Hanatul Salyan (Salyan xanlığı)
- Hanatul Djavad (Cavad xanlığı)
- Hanatul Gandja (Gəncə xanlığı)
- Hanatul Baku (Bakı xanlığı)
- Hanatul Irevan (Irəvan xanlığı)
- Hanatul Nahcivan (Naxçıvan xanlığı)
- Hanatul Derbent (Dərbənd xanlığı)
- Hanatul Lankaran (Talîș) (Lənkəran (Talıș) xanlığı)
- Sultanatul Ilisu (İlisu sultanlığı)
- Sultanatul Qutqașîn (Qutqașın sultanlığı)
- Sultanatul Qazah-Șamșaddil (Qazax-Șəmșəddil sultanlığı)
- Sultanatul Borcealî (Borçalı sultanlığı)
- Sultanatul Araș (Ərəș sultanlığı)
Hanatele din Azerbaidjanul de Sud[modificare | modificare sursă]
- Hanatul Urmia (Urmiya xanlığı)
- Hanatul Tabriz (Təbriz xanlığı)
- Hanatul Ardabil (Ərdəbil xanlığı)
- Hanatul Hoy (Xoy xanlığı)
- Hanatul Qaradagh (Qaradağ xanlığı)
- Hanatul Sarab (Sərab xanlığı)
- Hanatul Maragha (Marağa xanlığı)
- Hanatul Maku (Maku xanlığı)
Perioada Hanatelor independente s-a terminat odată cu cucerirea Transcaucaziei de către Imperiul Rus. Juridic ultimele hanate din Azerbaidjanul de Nord au fost încorporate Rusiei în 1828, iar hanatele din Azerbaidjanul de Sud au devenit parte din statul Qadjarilor, ceea ce a pus temelia despărțirii unui popor mai bine de 200 de ani.
| |||||||||||
| ||||||||||||||||||||
.svg)