Economia Azerbaidjanului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Economia Azerbaidjanului
Monedă 1 Manat azer = 100 qəpik
An fiscal An calendaristic
Organizații comerciale CSI, ECO, GUAM, WTO (Observator)
Statistici
PIB (nominal) pe locul 76 (2008) ( PIB (nominal))
PIB 74,8 miliarde $
creșterea PIB 10,8% (2008)
PIB pe cap de locuitor 10,000 $PPC (2008)
PIB pe sectoare agricultură (6,0%), industrie (62,6%), servicii (31,4%) (2008 est.)
Inflație 21,6% (2008 est.)
Populație sub limita sărăciei 11,0% (2009 est.)
Forța de muncă 5,78 milioane de oameni (2010 est.)
Forța de muncă după ocupație servicii (48,6%), industrie (12,1%), agricultură (39,3%) (2005 est.)
Șomaj 0,9% (2010 est.)
Industrii principale petrol și gaze naturale, produse petroliere, utilaj petrolier, minereu de fier, ciment, produse chimice, petrochimice, textile, mașini, bumbac, produsele alimentare
Parteneri comerciali
Exporturi $13,16 miliarde (2009 est.)
Parteneri principali Turcia 17,4%, Italia 15,5%, Rusia 8,7%, Iran 7,2%, Indonezia 6,4%, Israel 6,1%, Georgia 5,7%, Statele Unite 4,8%, Franța 4,3% (2007)
Importuri 5,448 miliarde $ (2009 est.)
Parteneri principali Rusia 17,6%, Turcia 10,9%, Germania 8,2%, Ucraina 8,2%, Regatul Unit 7,2%, Japonia 5,2%, China 4,9%, Statele Unite 4,7%, Italia 4,5% (2007)
Finanțe publice
Datorie externă 7,049 miliarde $ - 15,2% din PIB (2008 est.)
Câștiguri 14,519 miliarde $ (2008 est.)
Cheltuieli 15,660 miliarde $ (2008 est.)
Ajutor economic 223,4 milioane $ (ODA) (2005)
Sursă: CIA World Fact Book

editează

Economia Azerbaidjanului este o economie de piață. Conform acesteia, statul este obligat să asigure libertatea comerțului și protecția concurenței loiale. În economia Azere acționează așadar legea cererii și a ofertei. La baza acesteia se află proprietatea privată care trebuie protejată și garantată.

În perioada comunistă i-a fost acordată o atenție deosebită industriei de petrol și de gaze naturale, precum și industriei de mașini și echipamente, industriei textile și celei alimentare.

În secolul al XX-lea, zăcămintele Azerbaidjanului furnizau cea mai mare parte a petrolului, necesară Imperiului Rus, respectiv fostei URSS. În prezent (anul 2009) Azerbaidjanul este un furnizor important de petrol al țărilor occidentale, de care este legat prin oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan[1]. Acesta ocolește Rusia și îi permite să livreze țiței Turciei și de acolo restului Occidentului[1].

Energia electrică este produsă preponderent de termocentrale. În timp ce capitala Baku este centrul principal industrial al republicii, Sumqayıt este cel mai mare furnizor de produse siderurgice. Industria azeră produce îngrășăminte chimice, carburanți, herbicide, uleiuri industriale, cauciucuri sintetice și plastice. Industria ușoară produce mărfuri din bumbac și lână, încălțăminte și alte articole de larg consum.

Deși suprafața cultivabilă a Azerbaidjanului nu depășește o cincime din teritoriul său, produsele asigurate sunt semnificative. Azerbaidjanul este un lider în producția bumbacului, tutunului, strugurilor și a ceaiurilor la nivel regional. Dat fiind că fluviile navigabile sunt puține, Azerbaidjanul a dezvoltat cu precădere transportul feroviar și cel automobilistic.

Atât câmpiile, cât și dealurile molcome, în general sunt bine udate și adecvate culturilor, cele mai importante în antichitate fiind cerealele și viile. Luncile mănoase sunt ideale pentru pășunat. Alte resurse importante sunt codrii montani, pare-se cândva foarte bogați în pomi, ceea ce o mărturisește construirea caselor din lemn. Piatra, de asemenea, a fost folosită tăiată în blocuri pătrate. Agricultura, resursele naturale și un comerț care cu timpul a devenit extrem de activ, au influențat decisiv civilizația azeră.

Azerbaidjanul are resurse naturale bogate de petrol, gaze naturale, aur, aluminiu etc. Printre produse marine preferate de toți putem enumera caviarul și diferite soiuri de pești, preparate după rețete tradiționale.

Exporturile din Azerbaidjan în 2006.

Moneda[modificare | modificare sursă]

Manatul azer este unitatea monetară oficială a Azerbaidjanului, (1 manat azer = 100 qəpik).

Cuvântul azer manat este împrumutat din limba rusă: монета, pronunțat: [man'eta], care semnifică „monedă metalică”, „mărunțiș”.[2] La rândul său, cuvântul rusesc монета a fost împrumutat din limba latină: moneta „monedă”[3].

„Manat” era, în epoca sovietică, denumirea rublei sovietice în limbile azeră și în turkmenă.

Grafica actualelor monede metalice și bancnote care circulă în Azerbaidjan a fost creată de către austriacul Robert Kalina, unul dintre desenatorii euro.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Azerbaidjanul ar putea livra gaz companiei Gazprom, Accesat la 2 aprilie 2009
  2. ^ Academia Republicii Populare Romîne. Institutul de Lingvistică, Dicționar rus - român, Redactor responsabil Gh. Bolocan, Editura Științifică, București, 1964.
  3. ^ G. Guțu, Dicționar latin-român, Editura Științifică și Enciclopeică, București, 1983.


Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Economia Azerbaidjanului