Alfabetul aramaic

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Alfabetul aramaic
TipAbjad
Limbi scriseAramaică, ebraică, siriacă, mandaică, edomită
Perioadă de utilizare800 î.Hr.–600 d.Hr.
Sisteme-părinte
→ Alfabetul protosinaitic
→ Alfabetul aramaic
Notă: Această pagină poate conține simbolurile Unicode. Fără suport de afișare corespunzător, se pot vedea semne de întrebare, pătrățele sau alte simboluri în locul caracterelor potrivite.

Alfabetul aramaic a fost adaptat din alfabetul fenician în secolul al VIII-lea î.Hr și a fost folosit pentru a scrie limba aramaică până în jurul anului 600 d.Hr.[1] Toate literele reprezintă consoane, dintre care unele sunt folosite și ca matres lectionis pentru a indica vocalele lungi.

Alfabetul aramaic este semnificativ din punct de vedere istoric, de vreme ce aproape toate sistemele moderne de scriere din Orientul Mijlociu, precum și numeroase sisteme de scriere non-chineze din Asia Centrală și de Est derivă din acesta. Acest lucru se datorează faptului că limba aramaică a fost folosită pe scară largă ca lingua franca și limbă oficială în Imperiul Neo-Asirian și Noul Imperiu Babilonian, precum și în succesorul acestora, Imperiul Ahemenid. Dintre scrierile aflate în uz și astăzi, alfabetul ebraic este cel mai apropiat de scrierea aramaică imperială din secolul al V-lea î.Hr., având un inventar al literelor identic, dar și forme aproape identice ale literelor. Alfabetul aramaic a fost, de asemenea, un predecesor al alfabetului nabatean și, ulterior, al alfabetului arab.

Limbi scrise în alfabetul aramaic[modificare | modificare sursă]

Aramaica, o limbă semitică, a fost lingua franca în mare parte din Orientul Apropiat din secolul al VII-lea î.Hr. până în secolul al VII-lea d.Hr., când a fost înlocuită de arabă.[1] Aramaica clasică sau imperială a fost principala limba vorbită în imperiile Persan, Babilonian și Asirian și s-a răspândit până în Grecia și Valea Indului. După ce Alexandru cel Mare a cucerit Imperiul Persan, aramaica a încetat să mai fie limba oficială a oricărui stat major, deși a continuat să fie vorbită la scară largă. În această perioadă, aramaica s-a divizat în dialectele vestice și estice.

Aramaica a fost odinioară principala limbă a evreilor și apare în unele manuscrise de la Marea Moartă. Este încă folosită ca limbă liturgică de către comunitățile creștine din Siria, Liban și Irak și este vorbită de un număr mic de persoane în Irak, Turcia, Iran, Armenia, Georgia și Siria.[1]

Astăzi, aramaica biblică, dialectele neo-aramaice evreiești și aramaica din Talmud sunt scrise în alfabetul ebraic, în timp ce alfabetul siriac este folosit pentru a scrie limba siriacă și dialectele neo-aramaice creștine, iar alfabetul mandaic este folosit pentru limba mandaică.[1]

Litere[modificare | modificare sursă]

Literă Siriacă Aramaică
imperială
AFI Literă echivalentă în
Ebraică Feniciană Arabă Brahmi Nabateană Kharosthi Maaloula
Ālaph ܐ 𐡀 /ʔ/; /aː/, /eː/ א 𐤀 ا Brahmi a.svg 01 aleph.svg Kharosthi a.svg Maaloula square alef.svg
Bēth ܒ 𐡁 /b/, /v/ ב 𐤁 ب Brahmi b.svg 02 bet.svg Kharosthi b.svg Maaloula square vet.svg
Gāmal ܓ 𐡂 /g/, /ɣ/ ג 𐤂‬ ج Brahmi g.svg 03 gimel.svg Kharosthi g.svg Maaloula square ghemal.svg
Dālath ܕ 𐡃‬ /d/, /ð/ ד 𐤃‬ د ذ Brahmi dh.svg 04 dal.svg Kharosthi dh.svg Maaloula square dhalet.svg
ܗ 𐡄‬ /h/ ה 𐤄 ه Brahmi h.svg 05 ha.svg Kharosthi h.svg Maaloula square hi.svg
Waw ܘ 𐡅 /w/, /oː/, /uː/ ו 𐤅‬ و Brahmi v.svg 06 waw.svg Kharosthi v.svg Maaloula square wawf.svg
Zain ܙ 𐡆‬ /z/ ז 𐤆‬ ز Brahmi j.svg 07 zayn.svg Kharosthi j.svg Maaloula square zayn.svg
Ḥēth ܚ 𐡇‬ /ħ/ ח 𐤇‬ ح خ‬ Brahmi gh.svg 08 ha.svg Kharosthi gh.svg Maaloula square het.svg
Ṭēth ܛ 𐡈 /tˤ/ ט 𐤈‬ ط ظ‬ Brahmi th.svg 09 taa.svg Kharosthi th.svg Maaloula square tet.svg
Yudh ܝ 𐡉 /j/, /iː/, /eː/ י 𐤉‬ ي Brahmi y.svg 10 yaa.svg Kharosthi y.svg Maaloula square yod.svg
Kāph ܟ 𐡊 /k/, /x/ כ ך 𐤊‬ ك Brahmi k.svg 11 kaf.svg Kharosthi k.svg Maaloula square khaf 2.svg Maaloula square khaf.svg
Lāmadh ܠ 𐡋 /l/ ל‬ 𐤋‬ ل Brahmi l.svg 12 lam.svg Kharosthi l.svg Maaloula square lamed.svg
Mim ܡ 𐡌 /m/ מ ם‬ 𐤌 م Brahmi m.svg 13 meem.svg Kharosthi m.svg Maaloula square mem 2.svg Maaloula square mem.svg
Nun ܢ 𐡍‬ /n/ נ ן 𐤍‬ ن Brahmi n.svg 14 noon.svg Kharosthi n.svg Maaloula square nun 2.svg Maaloula square nun.svg
Semkath ܣ 𐡎‬ /s/ ס 𐤎‬ س Brahmi sh.svg 15 sin.svg Kharosthi sh.svg Maaloula square sameh.svg
ʿĒ ܥ 𐡏 /ʕ/ ע 𐤏‬ ع غ‬ Brahmi e.svg 16 ein.svg Kharosthi e.svg Maaloula square ayn.svg
ܦ 𐡐‬ /p/, /f/ פ ף 𐤐‬ ف Brahmi p.svg 17 fa.svg Kharosthi p.svg Maaloula square fi 2.svg Maaloula square fi.svg
Ṣādhē ܨ 𐡑 /sˤ/ צ ץ 𐤑 ص ض Brahmi s.svg 18 sad.svg Kharosthi s.svg Maaloula square sady 2.svg Maaloula square sady.svg
Qoph ܩ 𐡒 /q/ ק 𐤒 ق Brahmi kh.svg 19 qaf.svg Kharosthi kh.svg Maaloula square qof.svg
Rēsh ܪ 𐡓‬ /r/ ר 𐤓‬ ر‬ Brahmi r.svg 20 ra.svg Kharosthi r.svg Maaloula square resh.svg
Shin ܫ 𐡔‬ /ʃ/ ש 𐤔 ش‬ Brahmi ss.svg 21 shin.svg Kharosthi ss.svg Maaloula square shin.svg
Tau ܬ 𐡕 /t/, /θ/ ת 𐤕‬ ت ث Brahmi t.svg 22 ta.svg Kharosthi t.svg Maaloula square thaq.svg

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d en „Aramaic language and alphabet”. Omniglot. 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Byrne, Ryan. “Middle Aramaic Scripts.” Encyclopaedia of Language and Linguistics. Elsevier. (2006)
  • Daniels, Peter T., et al. eds. The World's Writing Systems. Oxford. (1996)
  • Coulmas, Florian. The Writing Systems of the World. Blackwell Publishers Ltd, Oxford. (1989)
  • Rudder, Joshua. Learn to Write Aramaic: A Step-by-Step Approach to the Historical & Modern Scripts. n.p.: CreateSpace Independent Publishing Platform, 2011. 220 pp. ISBN: 978-1461021421. Includes a wide variety of Aramaic scripts.
  • Ancient Hebrew and Aramaic on Coins, reading and transliterating Proto-Hebrew, online edition (Judaea Coin Archive).

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Alfabetul aramaic