Sari la conținut

Alfabetul armenesc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Alfabetul armean)

Alfabetul armenesc este alfabetul folosit la scrierea limbii armene clasice cât și a celor două dialecte moderne scrise și vorbite, Armeneasca Estică și cea Vestică. Acest alfabet a fost conceput de sfântul armean Mesrob Maștoț (în armeană Մեսրոպ Մաշտոց) în anul 405 pentru traducerea Bibliei în limba armeană.


Literă Ortografie Nume Pronunție Transliterație Valoare

Numerică

Tradițională Reformată Limba armeană Clasică Estică Vestică Centrală Arm. Clasică
(ISO 9985)
Clasică Estică Vestică Centrală
Ա ա այբ [aɪb] [aɪpʰ] [aɪp] [ɑ] a 1
Բ բ բեն [bɛn] [pʰɛn] [pɛn] [b] [pʰ] [p] b 2
Գ գ գիմ [gim] [kʰim] [kim] [g] [kʰ] [k] g 3
Դ դ դա [dɑ] [tʰɑ] [tɑ] [d] [tʰ] [t] d 4
Ե ե եչ [jɛtʃʰ] [ɛ], initially [jɛ]1 e 5
Զ զ զա [zɑ] [z] z 6
Է է է [ɛː] [ɛ] [ɛː] [ɛ] ē 7
Ը ը ըթ [ətʰ] [ə] ë 8
Թ թ թո [tʰo] [tʰ] t‘ 9
Ժ ժ ժէ ժե [ʒɛː] [ʒɛ] [ʒ] ž 10
Ի ի ինի [ini] [i] i 20
Լ լ լիւն լյուն [lʏn]2 [l] l 30
Խ խ խէ խե [χɛː] [χɛ] [χ] x 40
Ծ ծ ծա [tsɑ] [tsʼɑ] [dzɑ] [ts] [tsʼ] [dz] ç 50
Կ կ կեն [kɛn] [kʼɛn] [gɛn] [k] [kʼ] [g] k 60
Հ հ հո [ho] [h] h 70
Ձ ձ ձա [dzɑ] [tsʰɑ] [tsɑ] [dz] [tsʰ] [ts] j 80
Ղ ղ ղատ [ɫɑt] [ʁɑtʼ] [ʁɑd] [l], or [ɫ] [ʁ] ġ 90
Ճ ճ ճէ ճե [tʃɛː] [tʃʼɛ] [ʤɛ] [tʃ] [tʃʼ] [ʤ] č̣ 100
Մ մ մեն [mɛn] [m] m 200
Յ յ յի հի [ji] [hi] [j] [h]3, [j] y 300
Ն ն նու [nu] [n] n 400
Շ շ շա [ʃɑ] [ʃ] š 500
Ո ո ո [o] [vo] [o], initially [vo]4 o 600
Չ չ չա [tʃʰɑ] [tʃʰ] č 700
Պ պ պէ պե [pɛː] [pʼɛ] [bɛ] [p] [pʼ] [b] p 800
Ջ ջ ջէ ջե [ʤɛː] [ʤɛ] [tʃʰɛ] [tʃɛ] [ʤ] [tʃʰ] [tʃ] ǰ 900
Ռ ռ ռա [rɑ] [ɾɑ] [rɑ] [r] [ɾ] [r] 1000
Ս ս սէ սե [sɛː] [sɛ] [s] s 2000
Վ վ վեւ վեվ [vɛv] [v] v 3000
Տ տ տիւն տյուն [tʏn] [tʼʏn]5 [dʏn] [t] [tʼ] [d] t 4000
Ր ր րէ րե [ɹɛː] [ɹɛ]6 [ɾɛ] [ɹ]6 [ɾ] r 5000
Ց ց ցո [tsʰo] [tsʰ] c‘ 6000
Ւ ւ հիւն N/A7 [hʏn] [w] [v]8 w 7000
Փ փ փիւր փյուր [pʰʏɹ]9 [pʰʏɾ] [pʰ] p‘ 8000
Ք ք քէ քե [kʰɛː] [kʰɛ] [kʰ] k‘ 9000
Adăugate pe parcursul secolului al XIII-lea
Օ օ օ [o] [o] ò N/A
Ֆ ֆ ֆէ ֆե [fɛː] [fɛ] [f] f N/A

Manuscriptele vechi armenești conțineau ligaturi pentru a salva spațiu. Câteva dintre cele mai folosite ligaturi erau: ﬓ (մ+ն), ﬔ (մ+ե), ﬕ (մ+ի), ﬖ (վ+ն), ﬗ (մ+խ), և (ե+ւ), etc. Chiar și după inventarea tipografiei, se făcea uz de ligaturi.

Semne de punctuație

[modificare | modificare sursă]

În Limba Armeană, [ , ] este o virgulă, [ : ] este punctul de la sfârșitul propozitiei. Semnul de întrebare [ ՞ ] se pune la ultima vocala a cuvântului întrebării. Stopul scurt [ ՝ ] se plasează la sfârsit de cuvânt, indicând o pauză mai mare decât cea a virgulei, si faptul ca urmeaza o explicatie, Semnul interjecțional [ ՛ ] se plasează între ultima și penultima literă a unei interjecții. [ « » ] este folosit ca „ghilimele” . [ ՜ ] se folosește ca semn de exclamare.