Renault FT-17

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Renault FT-17
Renault FT17 National Military Museum Bucharest.JPG
Tip Tanc ușor
Loc de origine Franța Republica Franceză
Istoric operațional
În uz 1917-1949
Folosit de Republica Franceză, Republica Poloneză, Finlanda, Estonia, Regatul României
Războaie Primul Război Mondial,
Războiul Civil Rus,
Războiul polono-sovietic,
Războiul Civil Spaniol,
Al Doilea Război Mondial
Istoric producție
Proiectant Rodolphe Ernst-Metzmaier
An proiectare 1917
Producător Renault
Bucăți construite ~3,694
Variante Char à canon 37, Char mitrailleur, FT 75 BS, Char signal, FT 17 modifié 31, Modelul de Șase Tone 1917, Russkiy Reno, FIAT 3000
Date generale
Greutate 6,5 tone
Lungime 5 m
Lățime 1,47 m
Înălțime 2,14 m
Echipaj 2 (comandant și mecanic conductor)

Blindaj 22 mm
Armament
principal
un tun Puteaux de 37 mm sau
o mitralieră Hotchkiss de 7,92 mm
Motor Renault pe benzină cu patru cilindri, 29 kW (39 CP)
Putere specifică 6 CP/t
Suspensie arcuri verticale
Autonomie 65 km
Viteză maximă 20km/h

Renault FT-17 sau Automitrailleuse à chenilles Renault FT modèle 1917 a fost un tanc ușor francez care se numără printre cele mai importante proiecte revoluționare din istorie. FT-17 a fost primul tanc cu armamentul poziționat într-o turelă complet rotativă, iar configurația sa cu turela deasupra, motorul în spate și șoferul în față a devenit una convențională, preluată de alte tancuri până în prezent. La acea perioadă a reprezentat o inovație revoluționară, făcându-l pe istoricul specializat în vehicule blindate Steven Zaloga să descrie acest tanc drept primul tanc modern al lumii.

Utilizarea în România[modificare | modificare sursă]

Prima formațiune blindată română, Batalionul Carelor de Luptă, a fost înființată în anul 1919. Aceasta a fost echipată cu 76 de tancuri Renault FT-17, obținute ca urmare a cooperării dintre România și Franța. Dintre acestea, 48 erau dotate cu un tun Puteaux (calibru 37 mm), iar restul de 28 cu o mitralieră Hotchkiss (calibru 8 mm). Echipajul tancului Renault FT-17 era alcătuit din două persoane: mecanicul și comandantul, acesta operând armamentul din turela rotativă. Între cele două războaie mondiale, o parte din tancurile FT-17 au fost recondiționate la Atelierele Leonida și Arsenalul Armatei din București. Odată cu declanșarea războiului împotriva URSS, deja învechitele tancuri FT-17, redenumite între timp FT, au format Batalionul Carelor de Luptă FT, o unitate independentă însărcinată cu misiuni de pază și instrucție. În timpul conflagrației au fost utilizate pentru protecția orașelor și centrelor industriale importante din România (București, Ploiești, Sibiu, Reșița). Prin urmare, au avut o contribuție decisivă la eliminarea rezistenței germane din aceste locații după lovitura de stat de la 23 august 1944. În luna februarie 1945 armata sovietică a confiscat toate exemplarele din dotarea armatei române.

Imagini[modificare | modificare sursă]

26 septembrie 1918: tancul FT-17 folosit de trupele americane.
Tanc chinez în Manciuria, 1927
Renault FT-17 expus la Muzeul Militar din Belgrad, Serbia
Renault FT-17 a fost primul tanc cu o turelă care se putea roti 360°
Sciță
Unul dintre cele patru tancuri știute descoperite în Afganistan în anul 2003
Tancuri poloneze în Bătălia de la Dyneburg
Tancuri japoneze în China în Al Doilea Război Mondial
Tancuri japoneze în China în Al Doilea Război Mondial

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Renault FT-17