Raoul Wallenberg
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Acest articol sau secţiune are multe probleme. Puteţi ajuta la rezolvarea lor sau să le discutaţi pe pagina de discuţie.
|
Raoul Wallenberg (n. la 4 august 1947 - d. ?) a fost un diplomat suedez care a salvat un mare numǎr de evrei în Ungaria, în perioada celui de al doilea rǎzboi mondial. Cu câteva luni înainte de sfârşitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, diplomatul suedez Raoul Wallenberg s-a urcat in masina sa la Budapesta, capitala ravasita de rǎzboi a Ungariei. Trupele de ocupatie germane se retrasesera, iar armata victorioasa a Uniunii Sovietice se revarsa in oras. Din momentul sosirii sale cu o vara inainte, Wallenberg se ocupase neobosit de salvarea evreilor din Budapesta. Dorind sa asigure in continuare siguranta acestora, se indrepta spre statul major din Debretin, pentru a negocia cu maresalul Rodion Malinovski. Aratand spre doi soldati rusi pe motociclete si ofiterul din atas, Wallenberg i-a spus unui prieten ca nu era lamurit de scopul escortei: ,,pentru protectie sau arest?’’. Comentariul sau glumet s-a dovedit a fi insa o sumbra premonitie: nici Wallenberg, nici soferul sau, nu au mai fost vazuti vreodata in Occident. Ceea ce s-a intamplat cu ei din acea zi ramane un mister si prada zvonurilor, speculatiilor si afirmatiilor intentionat false venite din spatele Cortinei de Fier. Totusi cine era acest Raoul Wallenberg, a carui disparitie a fost de nenumarate ori investigata in ultimii 40 de ani si al carui destin tragic a atras simpatia oamenilor de pretutindeni? Nascut la 4 august 1912, Wallenberg apartinea uneia dintre cele mai instarite familii ale Suediei. Desi a studiat arhitectura la Universitatea din Michigan, Raoul a fost obligat sa lucreze la banca familiei, iar din 1936 a fost trimis sa studieze afacerile la Haifa, in teritoriul cunoscut la acea vreme ca Palestina. La Haifa a locuit intr-un internat cuser si, din cauza numarului mare de refugiati care sporisera populatia evreiasca a orasului la 50 000, a devenit foarte constient de amenintarea pe care nazismul o reprezenta pentru evreii europeni. Intorcandu-se in Suedia in 1939, in pragul izbucnirii celei de-a doua conflagratii mondiale, Raoul a intrat in afaceri de export-import de alimente ca partener al unui refugiat evreu ungur, Koloman Hauer. Inspaimantat de lucrurile vazute in preumblarile sale, Wallenberg a devenit in cele din urma nemultumit de munca sa si nerabdator sa isi dedice viata unui scop nobil. In 1942, dupa ce a vizonat un film britanic despre un profesor aparent senil care îi însela pe nazisti pentru a salva evrei, Raoul i-a declarat surorii sale ca acesta era ,,exact acel lucru’’ caruia i-ar fi placut sa se dedice.
Incepand cu anul 1944, folosindu-se de pozitia sa de diplomat in capitala Ungariei, unde traia o comunitate de 800.000 de evrei, Raoul Wallenberg a eliberat acte false, care dovedeau ca acestia sunt, de fapt, suedezi ce asteapta repatrierea. Dupa ce le inmana actele, inchiria locuinte unde ii caza, iar pe usa acestora atarna placute ca "Biblioteca Suediei", sau "Institutul de Cercetare al Suediei". Potrivit organizatiei israeliene Yad Vashem, Raoul a convins un general german sa ignore ordinele lui Hitler care condamna la moarte ultimii prizonieri din lagarele de concentrare din Budapesta, cu doar o zi inainte de eliberarea capitalei Ungariei. La sosirea trupelor rusesti, au fost gasiti, in cele doua lagare naziste din Budapesta, 97.000 de evrei. La inceput permisele erau eliberate doar celor ce aveau familie sau legaturi de afaceri in Suedia; mai tarziu Wallenberg nu a mai luat in calcul aceste conditii. De cel putin doua ori s-a imbarcat in trenurile ce se indreptau catre lagarele de exterminare, cerand aceste permise si eliberand sute de oameni. Dar activitatile lui Wallenberg nu s-au limitat la distribuirea permiselor. Cu timpul a pus bazele unei organizatii formate din 335 de persoane si 40 de medici, ce alcatuiau personalul a doua spitale, cantine, gradinite, si, mai ales, a 32 de asezaminte aflate sub protectia suedeza. Cand partidul pro-nazist "Crucea cu sageti" a atacat unul dintre aceste adaposturi, suedezul plin de initiativa i-a imbracat pe refugiatii cu trasaturile cele mai ,,ariene’’ in uniforme germane, postandu-i in fata cladirilor. Pana la inceputul lui decembrie, 13 000 de evrei se aflau sub protectia sa. Cand forta lor militara a inceput sa slabeasca , Wallenberg i-a anuntat pe germani si pe aliatii lor unguri ca orice viitoare persecutie a evreilor ar conduce la condamnarea agresorilor ca si criminali de razboi. El, in schimb, nu putea fi amenintat:,, Viata mea este una singura, dar aici se pune problema de salvat multe vieti.’’ La sfarsitul razboiului ramasesera 120 000 de evrei unguri, dintre care cu siguranta cca. 20 000 fusesera salvati personal de Wallenberg. La sfarsitul razboiului, el a fost arestat de sovietici, care l-au acuzat de spionaj pentru Statele Unite. Nici in ziua de astazi nu se cunoaste data exacta a mortii sale, deoarece oficialitatile sovietice au anuntat presupusul deces in februarie 1947, cu o intarziere de 10 ani si dupa presiuni internationale. Raoul Wallenberg a fost declarat, post-mortem, cetatean de onoare al SUA, Canadei, Israelului si al capitalei Ungariei, Budapesta. Istoria eroului suedez a facut subiectul unei expozitii organizate, luna trecuta, la Muzeul Taranului Roman din Bucuresti. Titlul acesteia a fost mai mult decat sugestiv: "Raoul Wallenberg - Un singur om poate face diferenta". Desi moartea sa nu va fi poate niciodata elucidata, memoria faptelor sale eroice traieste mai departe.
Bibliografie: ,,Mari enigme ale trecutului-Reader's Digest
