Statul Maghiar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Statul Maghiar
Magyar Állam
Stat marionetă al Germaniei Naziste

Flag of Hungary (1920–1946).svg

1944 – 1945 Flag of Hungary (1920–1946).svg
Drapel Stemă
Steag Stemă
Imn național
"Himnusz"
Capitală Budapesta
Limbă/limbi limba maghiară
Religie catolicism
Formă de guvernare Dictatură
Președinte
 - 1944 - 1945 Ferenc Szálasi
Epoca istorică al doilea război mondial
 - Fondare 16 octombrie 1944
 - Capitularea Germaniei 8 mai 1945
Monedă Pengheul maghiar
Istoria Ungariei

Acest articol este parte a unei serii
Panonia, formarea Ungariei
Panonia
Preistoria maghiarilor
Cucerirea Bazinului Panonic
Anii incursiunilor militare
Evul Mediu
Principatul Ungariei
Regatul Ungariei
Regatul Ungariei la începutul Epocii Moderne
Ocupația otomană
Regatul Ungariei Răsăritene
Principatul Transilvaniei
Războiul de independență condus de Rákóczi II. (1703-1711)
Ungaria Regală
Istoria maghiară în secolul al XIX-lea
Anii de reformă
Revoluția de la 1848
Ausgleich
Imperiul Austro-Ungar
Istoria maghiară în secolul al XX-lea
Revoluția Mîja-de-toamnă
Republica Ungară (1918 - 1919)
Republica Ungară a Sfaturilor
Tratatul de la Trianon
Regatul Ungariei (1920–1944)
Ungaria în Al Doilea Război Mondial
Statul Maghiar (1944-1945)
Republica Populară Ungară
Revoluția din Ungaria, 1956
Ungaria contemporană
Republica Ungară

Portal Ungaria
 v  d  m 

Statul Maghiar (în limba maghiară: Magyar Állam) a fost un stat efemer marionetă al Germaniei Naziste, format pe 16 octombrie 1944, după ce regentul Miklós Horthy a fost îndepărtat de la putere de naziștii maghiari..[1] Liderul partidului nazist maghiar - Partidul Crucilor cu SăgețiFerenc Szálasi s-a autoproclamat Liderul națiunii maghiare (Nemzetvezető) în locul lui Horthy. Principalul obiectiv al noului stat a fost menținerea controlului naziștilor în țară, în condițiile în care frontul ajunsese și în Ungaria.

Istoric[modificare | modificare sursă]

După preluarea puterii de către naziștii maghiari, Ungaria a trebuit să facă față atât ofensivei armatei Uniunii Sovietice și trupelor române (care eliberaseră Transilvania) cât și distrugerii infrastructurii naționale de către armata germană în retragere. În decembrie 1944, după câteva zile de la crearea noului guvern, a izbucnit Bătălia de la Budapesta. În timpul acestei bătălii, Armata I maghiară, care a participat la luptele pentru apărarea capitalei alături de trupele germane, a fost decimată. Până la mijlocul lunii februarie, capitala maghiară a trecut ferm sub controlul Armatei Roșii.[2]. Armata a 3-a maghiară a luptat alături de trupele germane și în ultima mare ofensivă germană a celui de-al Doilea Război Mondial, Operațiunea Frühlingserwachen (Bătălia de la lacul Balaton) din martie 1945. În aprilie, forțele armate maghiare erau practic distruse iar Germania Nazistă se afla la rândul ei aproape de înfrângerea finală.

Statul Maghiar și-a încetat existența oficială odată cu capitularea Germaniei Naziste.