Formaldehidă
| Formaldehidă | |
  |
|
| General | |
| Nomenclatură IUPAC | metanal |
| Alte nume | formalină, formol, aldehidă metilică, oxid de metilenă |
| Formulă moleculară | CH2O |
| SMILES | C=O |
| Masă molară | 30.03 g/mol |
| Aspect | gaz incolor |
| Număr CAS | [50-00-0] |
| Proprietăți | |
| Densitate și Stare de agregare | 1 kg/m3, gaz |
| Solubilitate în Apă | > 100 g/100 ml (20 °C) |
| in etanol, acetonă, Sulfoxid de dimetil |
> 100 g/100 ml |
| în eter dietil, benzen, solvenți organici |
solubil |
| în cloroform | immiscibil |
| Punct de topire | -117 °C (156 K) |
| Punct de fierbere | -19.3 °C (253.9 K) |
| Presiunea vaporilor | 3890 mm Hg at 25 °C |
Compusul chimic denumit formaldehidă (cu denumirea științifică corectă metanal sau aldehidă metilică, soluția apoasă de formaldehidă 37% fiind cunoscută și sub numele de formol), este un gaz incolor cu miros înțepător. Este cea mai simplă aldehidă. Formula chimică este H2CO sau CH2O. Formaldehida a fost pentru prima oară sintetizată de chimistul rus Aleksandr Butlerov în 1859 dar a fost identificată abia în 1867, de către August Wilhelm von Hofmann.
Formaldehida rezultă din arderea materialelor conținătoare de carbon. Poate fi găsită în focuri forestiere, în eșapamentul automobilelor și în fum de țigară. În atmosfera terestră, formaldehida este produsă de acțiunea luminii solare și a oxigenului asupra metanului și a altor hidrocarburi. Cantități mici de formaldehidă sunt produse de metabolismul multor organisme, inclusiv de cel al omului.
Formaldehida este una dintre cele mai vechi substanțe chimice folosite în industrie pentru obținerea rășinilor, folosită apoi în fabricarea plăcilor de lemn[1]. De asemenea, formaldehida este o substanța uzuală în fabricarea echipamentelor sportive, a medicamentelor, a alimentelor, a încălțămintei, a componentelor pentru autovehicule, a hârtiei, a produselor textile, etc[1].
Germania și Italia sunt țările cu cea mai mare producție anuală de formaldehidă din Uniunea Europeană, asigurând aproximativ 10% din cantitatea produsă anual în lume[1]. Europa de Vest are un consum de 30% din consumul global[1].
[modificare] Note
- ^ a b c d Kronospan investeste 10 mil. de euro in platforma proprie, 2 Mai 2007, wall-street.ro, accesat la 23 februarie 2010
 |
Acest articol despre chimie organică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
