Ioan I Zápolya

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ioan I Zápolya
Regele Ungariei
Jan Zapolskyx.png
Regele Ioan I al Ungariei
Domnie 15261540
Încoronare 11 noiembrie 1526
Székesfehérvár
Născut 1487
Flag of Hungary (15th century, rectangular).svg Spišské Podhradie, Ungaria
Decedat 17 iulie 1540 (53 de ani)
Flag of Hungary (15th century, rectangular).svg Sebeș, Ungaria
Predecesor Ludovic al II-lea al Ungariei și Boemiei
Succesor Ioan Sigismund Zápolya
Căsătorit cu Isabella de Iagellio
Urmași Ioan Sigismund Zápolya
Casa Regală Familia Zápolya
Tată Ștefan Szapolyai
Mamă Hedvig, prințesa de Teschen

Ioan Zapolya (maghiară Szapolyai János sau Zápolya János) (n. 1487 - d. 22 iulie, 1540) a fost voievod de Transilvania între 1526 și 1540 și a ridicat pretenții la tronul Ungariei. El a fost fiul lui Ștefan Szapolyai și al prințesei Hedvig din Cehia. Ioan Zapolya s-a aflat în fruntea unui grup de nobili unguri care, în adunarea nobililor de la Rákos, au susținut ca nici un străin să nu poată fi ales ca rege al Ungariei. Pretendentul străin era Ferdinand de Habsburg. După moartea lui Ioan Zapolya, soția sa Isabella Jagiełło (Izabella în limba maghiară) a ridicat pretenții la tron, între 1556 și 1559.

Amestecul otoman[modificare | modificare sursă]

Ioan Zapolya

În 1510 a eșuat încercarea lui Ioan Zapolya de a se căsători cu prințesa Anna, pentru a deveni regele Ungariei.
În 1514 a înăbușit în sânge răscoala țărănească condusă de Gheorghe Doja.

De conflictul de durată dintre Zapolya și palatinul Ștefan Báthory de Ecsed pentru funcția de regent al lui Ludovic al II-lea a profitat sultanul Soliman Magnificul, care a ocupat în 1521 Belgradul. Această înfrângere a dus la slăbirea considerabilă a puterii Regatului Ungariei.

Mohács[modificare | modificare sursă]

În 1522 nobilimea maghiară alege ca adjunct de voievod pe ișpanul de Szolnok,Ștefan Báthory de Șimleu care a devenit ulterior un apropiat al lui Zapolya de la care va obține ulterior în 1529 titlul de voievod al Transilvaniei. Anarhia din acea vreme a contribuit la slăbirea ulterioară a statului maghiar și a determinat înfrângerea zdrobitoare suferită în fața imensei armate turcești, în bătălia de la Mohács (1526), unde a căzut și regele Ungariei. Din cauza că Zapolya nu a reacționat prompt la solicitarea neclară a lui Ludovic al II-lea, unii istorici îl acuză că ar fi contribuit la dezastruoasa înfrângere de la Mohács. Palatinul Stefan Bathory de Ecsed, alt Bathory, a trecut în tabara lui Ferdinand de Habsburg, rivalul lui Zapolya, și în 1526 a prezidat ședința Dietei de la Bratislava (Pozsony) care la 17 decembrie 1526 l-a proclamat pe austriac ca rege al Ungariei, în pofida Dietei precedente de la Tokaj (14 octombrie 1526) care il alesese rege pe Zapolya.

Amestecul habsburgic[modificare | modificare sursă]

Mai târziu se iscă o intensă dispută între Zapolya și cumnatul lui Ludovic al II-lea, căzut în Bătălia de la Mohács, care mai târziu devine împărat, Ferdinand I (IRG). Sub pretextul că apără interesele lui Zapolya împotriva Habsburgilor, turcii ocupă Buda și oferă Transilvania fiului lui I. Zapolya, Ioan Sigismund Zápolya.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]


Ioan I Zápolya
Naștere: 2 februarie 1487 Deces: 22 iulie 1540
Titluri regale
Predecesor:
necunoscut
Principe al Transilvaniei
1511–1526
Succesor:
Ștefan Báthory
Predecesor:
Ludovic al II-lea
Rege al Ungariei
contestat de Ferdinand I

1526–1540
Succesor:
Ioan II Sigismund
contestat de Ferdinand I