Trioxid de uraniu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Trioxid de uraniu
Uranium-trioxide-Pyykko-3D-balls-B.png
Nume IUPAC Trioxid de uraniu
Alte denumiri Oxid de uraniu (VI)
Oxid de uranil
Oxid uranic
Identificare
O=[U](=O)=O[1]  Modificați la Wikidata
Număr CAS 1344-58-7
Informații generale
Formulă chimică UO3
Aspect pudră galben-portocalie
Masă molară 286,29 g/mol
Proprietăți
Densitate 5,5–8,7 g/cm3
Starea de agregare solidă
Punct de topire ~200–650 °C (se decompune)
Solubilitate parțial solubil în apă
Pericol
Radiation warning symbol.svg


T+ : Foarte toxicN : Periculos pentru mediu
Foarte toxic, Periculos pentru mediu,
Fraze R R33, R26/28, R51/53
Fraze S S45, S61, (S1/2), S20/21
SGH06 : ToxicSGH08 : Sensibilizant, mutagen, cancerigen, reprotoxicSGH09 : Periculos pentru mediul acvatic
Pericol
H300, H330, H373, H411,

NFPA 704.svg

Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Trioxidul de uraniu (de asemenea oxid de uranil sau oxid de uraniu (VI)) este un compus anorganic, un oxid al uraniului în starea de oxidare +6, cu formula UO3. Compusul se poate obține prin încălzirea azotatului de uranil la 400 °C. Are polimorfi, cel mai întâlnit fiind γ-UO3, care este un solid galben-portocaliu. Este ușor radioactiv.

  1. ^ "Trioxid de uraniu", Uranium trioxide, PubChem, accesat la 20 septembrie 2016