Comuna Vătava, Mureș
| Vătava | |
| — comună — | |
.jpg) Biserica „Înălțarea Domnului” din satul Râpa de Jos (monument istoric) | |
 Vătava (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 47°02′12″N 24°49′29″E / 47.0365507°N 24.8247776°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Mureș |
| SIRUTA | 120138 |
| Reședință | Vătava |
| Sate componente | Vătava, Dumbrava, Râpa de Jos |
| Guvernare | |
| - Primar | Emil Bendriș[*][3] ( PSD, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 169,42 km² |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 1987 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Cod poștal | 547630 |
| Localități înfrățite | |
| - Laval | Franța |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
Modifică date / text  | |
Vătava (în maghiară: Felsőrépa, în germană: Oberrübendorf) este o comună în județul Mureș, Transilvania, România, formată din satele Dumbrava, Râpa de Jos și Vătava (reședința).
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Vătava
Români (90,79%)
Romi (6,79%)
Necunoscută (2,21%)
Altă etnie (0,2%)
Componența confesională a comunei Vătava
Ortodocși (96,37%)
Necunoscută (2,21%)
Altă religie (1,4%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vătava se ridică la 1.987 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.135 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (90,79%), cu o minoritate de romi (6,79%). Pentru 2,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,38%). Pentru 2,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Vătava este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Emil Bendriș[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]